In caz de razboi cele mai multe adaposturi nu sint pregatite sa-i protejeze pe cetateni

miercuri, 26 martie 2003, 00:00
6 MIN
 In caz de razboi cele mai multe adaposturi nu sint pregatite sa-i protejeze pe cetateni

Cu ochii atintiti in ecranele televizoarelor, sute de mii de romani urmaresc zilele acestea, cu sufletul la gura, tot ceea ce se intimpla in Irak. Batrinii isi amintesc de fiecare clipa petrecuta in timpul celui de-al doilea razboi mondial, barbatii mai tineri isi impartasesc unul altuia, ca niste adevarati experti, cunostinte in materie de armament si tehnica militara, iar mamele suspina cu durere de mila copiilor folositi de Saddam Hussein drept scuturi umane in calea armatei americane. Linistiti, in casele lor, romanii se bucura, oarecum, ca vad aceste lucruri doar la televizor. Nimeni nu se gindeste, macar o clipa, ca macelul care se petrece acum in Irak ar putea ajunge si la noi. In urma cu doua-trei luni, probabil si irakienii gindeau ca razboiul este prea departe.
In timp ce iau tot felul de masuri de protectie si paza, autoritatile ne sfatuiesc, la unison, sa nu intram in panica. In urma cu doua-trei luni, probabil si autoritatile irakiene sfatuiau tot la fel populatia.
Istoria a demonstrat ca razboiul trebuie pregatit inca din vreme de pace. Tot istoria este cea care ne-a demonstrat ca autoritatile locale isi aduc aminte de acest lucru abia in situatii de criza. Cam acelasi lucru incearca acum sa faca si autoritatile bacauane. Toata suflarea administratiei publice locale s-a mobilizat in aceste zile pentru a intocmi planuri de informare a populatiei despre modul in care trebuie procedat in situatii de criza. Dupa ce ani la rindul nimeni nu s-a aratat prea interesat de soarta lor, adaposturile de protectie civila se numara, acum, printre obiectivele intrate in atentia autoritatilor. Se intocmesc in acest sens evidente, rapoarte si situatii cu numarul de persoane care ar putea fi adapostite in aceste locatii. La o simpla privire aruncata pe unul dintre aceste rapoarte, putem constata ca, la aceasta ora, aproximativ 38% din totalul populatiei urbane a judetului Bacau ar putea fi cazata in aceste adaposturi.
In municipiul Bacau, de exemplu, exista la aceasta ora 86 de adaposturi de protectie civila. Bacauanii isi pot da seama depre locul in care sint amplasate dupa litera A inscrisa cu vopsea alba pe zidurile blocurilor. Putini sint, insa, cei care au avut, vreodata, ocazia sa vada cum arata, in realitate, un astfel de adapost.
Din anul 2001, cele 86 adaposturi au intrat in grija administratiei publice locale. Tot cam de atunci au inceput si investitiile pentru reamenajarea acestor adaposturi. Ca in orice casa, si un astfel de adapost pentru vreme de razboi are nevoie de vopsea, de var, de un instalator care sa mai mestereasca pe la conducte, de un electrician care sa intretina instalatiile. Toate aceste lucrari necesita, insa, bani. Amenajarea completa a unui astfel de adapost costa aproximativ 80 de milioane de lei. Bani cu care ar putea fi salvate, in caz de nevoie, citeva sute de vieti. Pina acum, doar patru dintre cele 86 de adaposturi din Bacau au fost complet reamenajate. In multe dintre celelate, locatarii din blocurile respective au gasit loc pentru muraturi, cartofi, conserve sau alte provizii. In altele, apa patrunsa printre ziduri de la instalatiile sanitare defecte a inceput sa musteasca prin podea, iar cit este cald afara, tintarii sint stapini.
Cei care stiu cel mai bine despre modul in care arata cu adevarat aceste adaposturi sint administratorii de asociatii si sefii de scara. Ei sint oamenii care au semnat atunci cind au luat in primire aceste adaposturi, ei poarta la briu cheile de la usi si tot ei ar trebui sa fie cei care sa ii mobilizeze pe locatarii din bloc sa intretina aceste spatii. Daca nu sa dea cu var si cu vopsea, sarcina ce cade in grija Serviciului de Protectie Civila de pe raza fiecarei localitati in parte, macar sa curete din cind in cind paianjenii si sa verifice daca mai functioneaza broastele de la usi. Doar citiva dintre administratorii mai batrini si mai constiinciosi mai fac acest lucru. In rest, adaposturile in care ar trebui sa ne gasim salvarea la nevoie sint lasate in voia sortii.
Cit ne pot proteja acum aceste adaposturi
Doar o mica parte dintre cele 86 de adaposturi pot intr-adevar proteja oameni in cazul unui eventual atac chimic. Practic, cel mai bine protejati din acest punct de vedere sint locatarii care si-au montat ferestre cu geamuri termopan. Daca mai sint izolate cum trebuie usile de la intrare, nici o briza de aer infestat cu cine stie ce substanta chimica nu mai poate patrunde in locuinta. In ceea ce priveste adaposturile, pentru a face fata cu bine unui asemenea atac, acestea ar trebui sa fie dotate cu filtre pentru instalatiile de ventilatie. Cum un astfel de filtru costa citeva milioane de lei, iar termenul lui de valabilitate este de doar doi-trei ani, achizitionarea sau, acolo unde este cazul, inlocuirea acestora, este aminata mai de fiecare data, din lipsa de fonduri. „In situatii de pace, altele sint prioritatile”, recunoaste maiorul Petrea Elisei, seful Serviciului de Protectie Civila din municipiul Bacau. El a precizat, insa, ca exista planuri precise care intra automat in vigoare in situatii de criza. „O astfel de situatie se instaureaza cu cel putin 30 de zile inainte de izbucnirea unui adevarat conflict militar. Sint planuri bine stabilite, conform carora fiecare stie foarte bine ce are de facut. In maxim o luna pot fi construite adaposturi pentru toata populatia localitatilor urbane”, ne mai asigura maiorul Petrea Elisei.
Minuni nu se pot face, insa, in 30 de zile. Fiecare administrator sau sef de scara care poarta la briu cheia unui astfel de adapost ar trebui, in aceste zile, sa mai coboare din cind in cind pe la subsolul blocurilor si sa vada cam in ce stadiu se mai afla casele bacauanilor din vreme de razboi. Cit ii priveste pe primari, nu ar fi rau daca in aceste zile ar lua la verificat tot ceea ce au taiat de pe listele de materiale solicitate pina acum de sefii serviciilor de protectie civila. Dupa fiecare razboi, oameni care au avut norocul sa ramina in viata sint cei care reconstruiesc ruinele ramase in urma bombardamentelor. Iar de supravietuit, supravietuiesc doar cei care au unde se adaposti de furia razboiului.
Adaposturi de protectie civila in municipiul Bacau
Strazile : Aviatori, bl. 14A, sc. A – dreapta si stinga; Neptun, bl.12,
sc. A – dreapta si stinga; Garii, nr.60, bl. C4, bl. 70, sc. A, sc. C;
Narciselor, bl. 9, sc. A; Narciselor, bl. 6, sc. A – dreapta si stinga;
Narciselor, bl.13, sc. A; Republicii, bl. 58, sc. A – stinga si drepta;
George Bacovia, nr. 45; Marasesti, bl. 159; Marasesti, nr. 80, bl. E 1-1; Marasesti, nr. 90, bl. E 1-2; Marasesti, bl. 94, bl. E 1-3; Republicii, bl. 46; Alecu Russo, bl. 51, sc. A, sc B; Milcov, bl. 136, sc. D, sc. E, bl. 63, sc. A, sc. B; Mioritei, bl. 38, bl. 40, bl. 21, sc. A, bl. 23, sc.B, bl. 84, sc. A; Pictor Aman, bl. 8, sc. C-D, bl. 94, sc. D; Garofitei, bl. 11, sc. A-B; Letea, bl. 2, sc. B, dreapta, stinga, sc. C, stinga; Bicaz, bl. 130, sc. A-dreapta, sc. A – stinga, sc. B – stinga si dreapta, bl. 146, sc. B – dreapta si stinga, sc. C – stinga, bl. 148, sc. A – stinga si dreapta, sc. B – dreapta si stinga, bl. 154, sc C – dreapta si stinga, sc. D – dreapta si stinga, bl. 166, sc A; Republicii, bl. 7, sc. A – dreapta si stinga, sc. B-dreapta si stinga; Proiectantului, bl. 4, sc. B-dreapta si stinga, sc. C-dreapta si stinga, bl. 6, sc. A-dreapta si stinga, sc. B- dreapta si stinga, bl. 8, sc. B-dreapta si stinga, sc. C-dreapta si stinga, Electricienilor, bl. 2, sc. D; Slanicului, bl. 2, sc. A, 9 Mai, bl. 25, sc. A, sc. F, bl. 22, sc. A, B, C; Bdv. Unirii, bl. 32, sc. A si B; Neagoe Voda, bl. 12, sc. A, 22 Decembrie, bl. 3. sc. A, Logofat Tautu, bl. 8, sc. A, sc.D; Prieteniei, bl. 3, sc. A, sc. D; Ion Luca, bl. 7, sc. B; Tipografilor, bl. 12, sc. A, Bradului, bl. 56, sc. B; Nicu Enea, nr.2. (Elena SOLOMON)

Comentarii