Natalitatea in judetul Bacau se duce la vale

Cazul familiei Dorneanu din Bacau pare a fi unul emblematic pentru alte sute de familii din judetul nostru: lacatusul Vasile Dorneanu si-a pierdut slujba odata cu primul val de somaj care a lovit judetul, iar de citiva ani lucreaza pentru salariul minim, la „particular”. Sotia sa Ana se istoveste de dimineata pina seara la o firma de confectii care, in ultima vreme, nu sta prea bine cu comenzile. Amindoi sint tineri. Cind s-au „luat” credeau ca vor avea o puzderie de copii. Insa acum nici nu vor sa auda de asa ceva: „Nu avem casa noastra, slujbele sint ca vai de ele si abia ne ducem noi zilele. De ce sa mai nenorocim un suflet de om?” raspund ei cunoscutilor care ii intreaba de ce nu fac un copil.
Imbatrinirea populatiei este un fapt confirmat de toate statisticile postrevolutionare, iar acest fenomen, la care se adauga politica de pensionare prematura din ultimii ani, au dus la un raport salariati-pensionari net defavorabil primilor. Daca ?n anul 1990 se ?nregistrau opt milioane de salariati la 3,3 milioane de pensionari, respectiv un pensionar era sustinut de 3,75 persoane angajate, acest raport a scazut continuu, ajungind la 4,6 milioane de angajati pentru 5,9 milioane de pensionari ?n anul 2000. Anul trecut, acest raport era de 1,02 angajati la un pensionar, dar, daca se iau ?n calcul si pensionarii din agricultura, raportul scade la 0,75.
Fenomenele demografice din judetul Bacau sint in mod decisiv influentate de evolutia vietii economice. „Perioada de dupa 1997 a fost caracterizata de scaderea continua, pina in 2001, a productiei industriale, indicii acesteia fiind de 95,1 la suta in 1997, 87,5 la suta in 1998, 75,5 la suta, in 1999, 86,9 la suta, in 2000, exceptia fiind 2001, cind s-a inregistrat o crestere cu 12,7 la suta fata de anul anterior”, arata Daniela Magirescu, de la Directia Judeteana de Statistica (DJS) Bacau.
Intr-o analiza recent realizata, statisticianul arata ca fenomenele demografice manifesta o independenta relativa, asimilind „transformarile conditiilor materiale si sociale, iar, dupa o perioada, cumulat cu contextul economic, este de asteptat ca fenomenele demografice sa treaca printr-o perioada dificila, in special miscarea naturala a populatiei”.
Continuare in pagina 2
Daniela Magirescu spune ca sporul natural al judetului Bacau a fost in continua scadere, de la 1.743 de persoane in 1998, pina la 548 de persoane in 2001, scaderea medie anuala fiind de 386 de persoane pe an. „Cu toata aceasta scadere, putem afirma ca in perioada analizata sporul natural inregistrat in urban a fost superior celui inregistrat in mediul rural”, a explicat statisticianul. Aceasta scadere a sporului natural, calculata ca diferenta dintre nascutii vii si numarul deceselor, este cauzata in primul rind de scaderea numarului nascutilor vii si, pe alocuri, de mentinerea constanta a numarului celor decedati. Desi, pe ansamblu, judetul Bacau a inregistrat sporuri naturale cu valori pozitive, exista si abateri de la aceasta tendinta. Astfel, orasul Tirgu Ocna a inregistrat in 1997 un maxim negativ, de minus 40 de persoane. In ansamblul fenomenelor demografice, o importanta deosebita prezinta natalitatea si mortalitatea populatiei, implicate direct in evolutia numarului si structurii populatiei. Daniela Magirescu precizeaza ca, incepind cu 1998, cind s-a inregistrat cea mai mare valoare, 12,4 la mie, „se constata un regres evident si continuu al ratei de natalitate, valoarea acestui indicator ajungind la 11,1 la mie, in urma cu doi ani”.
Scaderea natlitatii generale a fost mai consistenta, cu 56,7 la suta in mediul rural, comparativ cu mediul urban. In analiza DJS Bacau se arata ca factorii care au determinat diferente relativ mari intre cele doua medii sint „de ordin educational, economic si religios”, intensitatea natalitatii variind in functie de nivelul de instruire, este „puternic” influentata de gradul general de cultura, conceptii si traditii religioase, de gradul de ocupare a populatiei feminine in sfera activitatilor economice si sociale. „Fara indoiala, evolutia natalitatii este conditionata si de politica demografica, afirmatie sustinuta de cei doi indicatori, economic si demografic”, apreciaza Magirescu. Ea spune ca este de inteles de ce 62,1 la suta din numarul nascutilor vii ai judetului se aflau in urma cu doi ani in mediul rural. De asemenea, ratele natalitatii inregistrate la Bacau si Onesti s-au situat sub ratele mediului urban, iar cu valori peste aceasta medie se afla orasele Buhusi, Comanesti, Moinesti, Darmanesti, ratele de natalitate variind aici intre 15,1 si 9,3 la mie. La tara, cea mai mare rata a natalitatii s-a inregistrat in 1997, in comuna Horgesti (27,7 la mie), iar cea mai mica, in 1999, la Izvoru Berheciului (6,3 la mie). Daniela Magirescu apreciaza ca declinul natalitatii este alarmant si „sint necesare masuri urgente de stimulare a natalitatii, in special de ordin material, sanitar si social”.
Mortalitatea este mai mare la tara
Dintre fenomenele miscarii naturale, mortalitatea reactioneaza cel mai sensibil la imbunatatirea conditiilor de viata si, in general, evolutia ei este direct proportionala cu ridicarea nivelului de trai al populatiei. Acest indicator a avut in perioada analizata o evolutie sinusoidala, cu maximumul de 10,3 la mie si minimumul de 10,1 la mie. „Se poate constata ca mortalitatea in mediul rural devanseaza acelasi indicator din mediul urban, ca urmare a unor diferente in organizarea ocrotirii sanatatii si accesului populatiei la asistenta sanitara, a gradului de cultura sanitara diferit, dar si ca urmare a existentei unei structuri a populatiei pe virste mai ridicat in rural decit in urban”, spune statisticianul. Procesul de migratie rural-urban a determinat o imbatrinire demografica a populatiei de la sate. Mortalitatea este foarte mica in comunele Bogdanesti (5,9 la mie, in 1998) si Sanduleni (7,5 la mie, in 2000). Mortalitatea cea mai mare s-a inregistrat in comunele Saucesti (22,9 la mie) si Vultureni (22,9 la mie, in 2000). (Florin POPESCU)