Taranii braileni se vor rascula ca in 1907

joi, 24 ianuarie 2002, 00:00
4 MIN
 Taranii braileni se vor rascula ca in 1907

Asa cum v-am mai informat, agricultorii braileni, alaturi de colegii lor din intreaga tara, sint nemultumiti de politica agricola a Guvernului si ameninta ca, daca nu se vor lua masuri pentru imbunatatirea lucrurilor, vor declansa ample manifestatii de strada in Bucuresti. Ieri, Asociatia Producatorilor Agricoli (APA) Braila a organizat o conferinta de presa, pentru a da prilejul unora dintre cei mai importanti agricultori ai judetului sa aduca la cunostinta opiniei publice problemele de care se izbesc. "In 2001, s-au acumulat foarte multe nemultumiri in rindul agricultorilor, iar acum tensiunea a ajuns la un nivel maxim", a spus, in introducere, Linca Englezu, presedintele APA.
Primul care a dat glas obidei a fost Serban Moise, membru al Consiliului de Administratie si conducatorul societatii agricole "Drum Nou" Urleasca. "Toate guvernele care s-au aflat la putere dupa ’90 incoace n-au facut decit sa divizeze solele agricole si sa-i dezbine pe tarani. In continuare, agriculturii nu i se acorda atentie. Pe 30 august 2001, a luat fiinta Liga Nationala a Asociatiilor Producatorilor Agricoli. De atunci, Puterea a evitat in mod sistematic sa poarte discutii cu acest organism sau, cind a facut-o, nu a tinut cont de cererile noastre", a zis Moise. El a identificat una dintre bubele sistemului agricol romanesc ca fiind interventia guvernantilor pentru mentinerea unui pret scazut la griu. De asemenea, pretul florii soarelui a scazut de la 190 dolari pe tona, in 2000, la 140-145 dolari/t in 2001, dupa ce Guvernul a interzis exportul. "Dupa o luna si jumatate de la aceasta interdictie, a aparut o ordonanta care spunea ca pot exporta floarea soarelui doar cei care au incheiat contracte ferme de vinzare cu parteneri straini. Din judetul Braila, singurul care a stiut de pregatirea unei astfel de ordonante si a putut beneficia de ea a fost fiul ministrului secretar de stat din Ministerul Agriculturii, Gheorghe Predila", a declarat Serban Moise. El a caracterizat drept "o lege a imprumutului fortat" situatia creata de perceperea taxei de drum pentru motorina folosita in agricultura si de dificultatea recuperarii banilor platiti pentru aceasta taxa. Astfel, desi taxa se plateste indiferent de firma de la care se achizitioneaza combustibilul, isi pot recupera banii doar agricultorii care au cumparat-o direct de la producatori ("Petrom", "Luk Oil" etc.). In plus, desi legea prevede ca taxa sa li se inapoieze agricultorilor in maxim 30 de zile, trec luni intregi pina cind ei isi vad banii. Si asta, dupa ce trebuie sa intocmeasca un munte de hirtoage.
"De un an de zile, s-a tabarit cu toata forta pe spolierea producatorilor agricoli. Taranii sint in situatia de a incepe un nou 1907 si, daca vor ajunge sa manifesteze in Bucuresti, mi-e teama ca unii isi vor lua cu ei furci si topoare", a conchis Serban Moise.
Ion Pascau, patronul "Agromec" Maxineni SA, firma ce se poate lauda cu includerea in topul celor mai performante societati din Romania, a spus ca nu exista legi incurajatoare pentru munca pamintului si cresterea animalelor. Fiscalitatea e exagerata si ar trebui facut ceva pentru ca agricultorii, care isi recupereaza investitiile dupa citeva luni, sa nu fie bagati in aceeasi oala cu comerciantii, ce scot profit in citeva zile. Si Pascau s-a declarat indignat de situatia creata de plata taxei de drum. "De 4 luni, n-am primit banii pe care trebuia sa-i recuperez in 30 de zile", a spus el, adaugind ca agricultura sufera din cauza lipsei finantarii si ca adoptarea unei legi a creditului agricol ar trebui sa fie o prioritate absoluta pentru guvernanti.
"Domnilor guvernanti, daca tot nu ne dati, macar nu ne mai luati!"
"Noua nu ne trebuie subventii, nu sintem cersetori. Ar trebui sa primim preturi corecte pentru produsele noastre. Ca sa beau un suc asta-vara, a trebuit sa vind o galeata de lapte. Nu e corect asa ceva! Ar fi bine sa se tina cont de faptul ca, in Romania, sint 7 milioane de proprietari de terenuri agricole. E vorba despre o adevarata forta, care, daca s-ar razvrati, ar fi in stare sa schimbe si presedintele si premierul", a spus Marin Alexandru, seful unei asociatii familiale din Insuratei.
La rindul lui, Ioan Cireasa, arendas pe 1.000 ha la Gropeni si crescator de animale a spus ca, fiindca romanilor nu li se dau licente de export, pretul animalelor e facut de arabi. "Arabii ne jupoaie, sintem la cheremul lor". O alta nemultumire a lui Cireasa e ca se pun impozite pina si pe subventii. "Milionul la hectar a fost impozitat cu 25%, iar pentru produsele pe care le dam celor de la care am arendat pamint, platim TVA. Eu am un mesaj de transmis: «Domnilor guvernanti, daca tot nu ne dati, macar nu ne mai luati»", a zis Ioan Cireasa.
Problema subventiilor promise de Guvern a fost atinsa de Matei Nicu, administratorul Asociatiei Specialistilor din Insula Mare a Brailei. "S-au promis subventii pe anumite culturi, dar inca nu stim despre ce culturi este vorba si pe ce criterii se vor da ajutoarele, ca sa stim si noi ce sa insamintam."
Faptul ca subventiile vor fi acordate pe produs, intr-o anumita proportie din totalul productiei obtinute trezeste suspiciuni in rindul agricultorilor. "Oare pe ce criterii vor fi selectati cei care vor primi subventii pe 30% din productia de griu, de exemplu?", se intreba Marcel Cucu, vicepresedintele APA. "Tare mi-e teama ca singurul care va lua subventii din judetul nostru va fi dl. deputat Culita Tarita, arendasul de la IMB", i-a raspuns cu obida Serban Moise, de la "Drum Nou" Urleasca. (Florentin COMAN)

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii