Criza economica a ajuns pina si la stina

Si pe ciobanii din judet criza i-a lovit din plin. Atit de tare i-au napadit lipsurile ca erau dispusi sa vinda miei pina si pe credit, cum zice Nea’ Liviu, unul dintre cei care acum sase ani a crezut ca se poate imbogati din ciobanie. "Acum sint mai mult in pierdere! Nu am vindut mai nimic. Ramin cu mieii. Cred ca ii fac pe toti la gratar", spune ciobanul din satul Alexeni, comuna Tibana.

"Ce mai merge in tara acesta in afara de hotie?"

In Tara lui Papura Voda, pina si Miorita behaie a criza. Cel putin asa sustin ciobanii din judet, care se pling ca nu le-a mai fost niciodata asa greu ca acum. Pe linga faptul ca numarul stinelor a scazut „dramatic", zic ei, nici ciobanii de altadata nu mai sint. "Acum, daca vrei sa angajezi unul sa aiba grija de oi, trebuie sa il platesti ca in Spania. Da’ ce, eu am bani sa le dau ca acolo?", spune nea Liviu Mihailescu, un consilier local al comunei, din satul Alexeni – Tibana. El si-a cumparat acum sase ani 100 de oi. Dorea sa scoata bani din meseria asta. Si a scos pina anul acesta, cind criza l-a prins din urma si l-a zguduit ca vai de el. "Este cea mai rea situatie! Sint pagubit. Nu am vindut mai nimic. Ce mai merge in tara aceasta in afara de hotie? As vinde miei chiar si pe credit la cei pe care ii cunosc sau la persoane pe care mi le recomanda, atit de greu este", spune suparat nea Liviu.

Are aproape 130 de oi si a avut destui miei anul acesta, insa nu a vindut mai nimic. "S-a dus dracu’ totul. Nu mai scoti un ban din meseria asta. Eu merg singur la stina ca nu pot angaja om. Nu mai scoti bani decit din vinzarea mieilor si din brinza. Eu, de exemplu, dau lina la ciini, sa stea pe ea, sa nu-i traga curentul, ca nu mai toarce nimeni in tara asta", spune el.

"Nici islazuri nu mai sint"

Supararea i-a fost impartasita si de ciobanul Gheorghe Ispir, din satul Ipatele. Tatal lui a fost cioban toata viata. Asta pina anul trecut, cind mosul a vindut cele peste 200 de oi. "Pai, ce sa mai faca cu ele? Cine sa aiba grija de ele? Batrinul e si bolnav, nu mai vede cu un ochi", spune el. Gheorghe Ispir este acum cioban angajat cu ziua. Are grija de oile altora. "Am si eu vreo sapte, ca atit mai pot tine. E greu in ziua de astazi", spune tinarul, care isi amiteste ca aceasta meserie era foarte bine vazuta si platita inainte. "Pai, noi nu mai avem nici islazuri sa scoatem oile. Cimpurile le impartim cu vacile, si stiti ca acolo unde intra oaia nu mai paste nimeni nimic", adauga el.

Aceeasi problema o are si o alta familie de ciobani, de rromi, din satul Domnita. "E greu acum. Noi crestem doar asa, vreo 20 de oi, sa le avem pentru noi. Nici stine nu mai sint. Vindem pe la neamuri, chiar si pe caiet", spune Elena Bacu.

Si nea’ Costica, pe care l-am gasit mincind o tocanita pe unul dintre cimpurile din Voinesti, uitindu-se din cind in cind la mioarele care pasteau, este suparat. "Iaca nu mai stii cum merge si treaba asta, cu ciobania. Eu doar din cind in cind mai ies la cimp cu mioarele, ca, stiti cum este: patronul in ziua de astazi iti da un sut in fund si nici un ban", spune el, in timp ce isi privea ciomagul.

"Pai, nimic nu mai este cum era odata. In comuna la noi, doar patru oameni mai au oi multe, adica peste 100. In rest, putini mai sint cei care cresc citeva capete pe linga casa. Si, cu criza asta e si mai greu", spune batrinul, in timp ce isi curata iarba de pe haina. Si pentru el, sarbatorile de anul acesta nu mai sint motiv de bucurie. "Ca, daca nu-i ban, cu ce sa te bucuri?", ne intreaba el.

Publicitate și alte recomandări video