Caută 
4 MIN
Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) s-a ales cu o "bulina neagra" in urma Concursului national de Fizica "Stefan Procopiu", desfasurat zilele trecute la Iasi, unde, spun unii participanti, s-a incalcat regulamentul de corectare a tezelor. Cel care a sesizat incorectitudinea a fost profesorul Vasile Bilc, insotitorul grupului clujean de elevi si membru in comisia de corectare. El a acuzat organizatorii ieseni de nerespectarea regulamentului de concurs.
In centrul atentiei a fost echipajul de profesori corectori de la Botosani, care au fost surprinsi de catre profesorul Bilc ca faceau parte din comisii de propunere a subiectelor si de corectare, la sectiuni unde participau chiar proprii elevi. Vinovati pentru aceasta situatie, a spus profesorul clujean, sint organizatorii de la Iasi, care nu au sesizat ca botosanenii au incalcat regulamentul. Profesorul clujean si-a aratat nemultumirea la finalul concursului, dupa ce a constatat ca elevii din Botosani au obtinut cele mai bune premii la sectiunea "Grupuri Scolare Industriale".
"Daca as fi stiut din timp, as fi putut lua masuri", spune inspectorul de Fizica de la Iasi, Florin Anton. "Este regretabil faptul ca, din cauza orgoliului unor profesori, s-au redus sansele reale ale elevilor. Profesorii botosaneni nu trebuiau sa uite ca acest concurs a fost al elevilor, si nu al profesorilor", a declarat Luminita Chicinas, inspector de Fizica al ISJ Cluj. Inspectorii ieseni motiveaza incidentul prin graba cu care a fost organizat concursul. Pentru ca timpul avut la dispozitie a fost limitat, in constituirea comisiilor, s-a contat pe cinstea profesorilor participanti, explica inspectorul de Fizica al ISJ Iasi, Florin Anton. "Le-am spus ca nu este permis sa corecteze sau sa propuna subiecte la sectiuni unde participa elevi de-ai lor. Am aflat, insa, cu stupoare ca profesorii botosaneni nu au respectat aceste lucru", a declarat Florin Anton. El a adaugat, apoi, ca rezultatele obtinute de elevi nu vor fi anulate, profesorii botosaneni care nu au respectat regulamentul urmind sa fie sanctionati de Inspectoratul Scolar de care apartin. (D.C.)
Mistreanu a pompat in noul sediu bani de imprumut
in timp ce alte regii fac imprumuturi externe pentru modernizarea serviciilor, directorul RAT a facut credit la banca pentru a continua lucrarile la Piramida. disperat sa-si incheie opera, el a acceptat sa gajeze imprumutul cu patrimoniul regiei si sa plateasca o dobinda de 80%. cu banii cheltuiti puteau fi contorizate 100 de blocuri
O echipa de inspectori ai Primariei a scos la iveala misterele piramidei lui Dubet, situata pe malul drept al Bahluiului. Ca un demn urmas al faraonului Arcadie Dubet, actualul director interimar al RA "Termoficare" (RAT), Romeo Mistreanu, a investit in ultimii doi ani 9,5 miliarde de lei pentru conservarea si inaltarea noului sediu al regiei. Pentru ca RAT nu avea suficiente fonduri disponibile, Mistreanu a apelat la cea mai simpla solutie: in 1999 a imprumutat de la o banca 1 miliard de lei. Dupa 19 luni de la contractarea creditului, Mistreanu a trebuit sa bage mina pina la fund in vistieria regiei, de unde a luat 1,6 miliarde de lei din contributiile iesenilor, pe care le-a returnat bancii. Ca de fiecare data, la RAT, confortul propriilor angajati a fost mai presus decit confortul iesenilor. Cu aceeasi suma, RAT ar fi putut contoriza, in 1999, aproape 100 de blocuri la consumul de energie termica, iar 2.000 de familii ar fi platit in aceasta iarna mai putin pentru incalzirea primita.
Romeo Mistreanu a contractat imprumutul de un miliard de lei in vara anului 1999, avind in spate si o hotarire a Consiliului de Administratie din acea vreme. Pentru ca regia sa primeasca acesti bani, Mistreanu a gajat cele doua apartamente de protocol, cinci spatii comerciale, si chiar noul sediu al RAT aflat in constructie, valoarea totala a gajului depasind 11 miliarde de lei. Creditul a fost luat in doua transe de 500 de milioane, la o diferenta de 17 zile, dobinda medie perceputa de banca la acea ora fiind de 80%. Avind acesti bani, destinati exclusiv constructiei noului sediu, Mistreanu si-a putut permite sa plateasca constructorul chiar daca pentru asta a gajat patrimoniul public. Investitiile directorului RAT la piramida nu s-au oprit insa aici, numai in 1999 regia cheltuind pentru acest obiectiv 8,5 miliarde de lei. Cea mai impunatoare dotare a sediului este punctul termic compact, montat acum citeva saptamini. Centrala, care va deservi doar sediul regiei, este cel mai modern echipament existent in acest moment in instalatiile de termoficare din Iasi. Numai pentru aceasta investitie, RAT a cheltuit in 1999 si in 2000 peste 450 milioane lei. Toate cheltuielile facute de conducerea regiei pentru constructia noului sediu au fost explicate cu seninatate ieri, de Romeo Mistreanu. "Constructia trebuie terminata. Regia nu mai poate functiona in muzeul Gane, unde plateste o chirie lunara de zeci de milioane. Creditul a fost luat si platit, deci totul este rezolvat", a spus seful regiei. Plin de patetism, Mistreanu a declarat, in final, ca a facut tot ce a putut pentru a asigura prosperitatea regiei. "Va veni altcineva in locul meu, si poate va reusi sa faca mai multe", a spus directorul interimar al RAT. (Razvan MOLDOVEANU)
