Intermediarii continua sa fie "tatucii" pietelor

Scot profit curat si peste 1.000.000 de lei pe zi. Unii au ajuns sa-si angajeze vinzatoare, pentru ca nu mai fac fata avintului pe care a luat-o afacerea lor. Cumpara ieftin si vind scump. Intermediarii din piete, agreati de nevoie de marii producatori si tolerati de autoritati, au ajuns sa fixeze preturile in piata dupa bunul plac si interesele personale.
"A venit unul doldora cu rosii de Galati!"
Ora 5,30. Agitatie, lume pestrita, zeci de tarani care isi incep ziua, plini de speranta, in piata Alexandru. Fie ca au dormit in piata, facindu-si culcus intre mormanele de pepeni, ardei sau vinete, fie apar cu carucioarele pline, cu masini sau camioane doldora cu rosii, castraveti si cartofi. Numere de inmatriculare din toata tara, cele mai multe din Galati, Vrancea sau Braila. Piata este impartita tacit in doua sectoare: zona tarabelor si zona angrosistilor, care isi vind marfa direct din parcarea pietei. Rumoare printre intermediarii care isi fac aprovizionarea de la angrosisti: "A venit unul doldora cu rosii de Galati!". Ca la un semnal, din toate colturile pietei se aduna cinci intermediari in jurul camionului care nici nu a apucat sa parcheze. "Il cunosc pe asta, nu lasa la pret nici sa-l pici, incercati voi!" arunca din mers, unul dintre "afaceristii" care cauta deja, din privire, noi parteneri. Cei care au ramas in cursa pentru "camionul de Galati" spera sa obtina, totusi, o reducere cit de mica. Au fost pusi pe fuga de avertismentul hotarit al barbatului cu minecile suflecate, care si-a facut aparitia din spatele cortinei ce proteja marfa: "Nu las azi mai jos de 6.000 de lei kilogramul de rosii, nici sa ma taiati!". Unul singur dintre intermediari, dupa ce s-a mai invirtit vreo zece minute in jurul camionului, a batut palma cu galateanul, mormaind, ca pentru sine, ca "nu cred sa lase ceva la pret astia astazi". In jur, negocierile directe, depistarea naivilor cu fete noi si achizitionarile continua .
"Dam marfa mai pe nimic"
Primele doua ore de activitate sint menite "aranjarii apelor", adica obtinerii de oferte de vinzare cit mai mici. Insistentii au succes. "Sintem din Galati si avem un camion plin cu rosii si castraveti. Peste o tona jumatate. Vindem la intermediari cu 5.000 de lei kilogramul de rosii si cu 4.500 ardeii. Ce sa facem, avem copii si treaba acasa, nu putem sta cu marfa la taraba. Poate ar fi mai bine daca ar face statul niste puncte de achizitie angro, sa nu dam marfa pe mai nimic. La tarabe, rosiile ajung sa se vinda cu 8-10.000 de lei. Ei cistiga si cite 3-5.000 de lei la kilogram, si nu muncesc cu sapa, ca noi", ne spune Culina Tanase, producator agricol din Galati.
Gospodinele matinale care se avinta inainte de ora 8.00 la cumparaturi au surpriza sa constate ca tarabele gata aranjate nu au preturile afisate. Abia dupa aceasta ora, apar, timid, primele preturi. La tarabe, rosiile de calitate costau, ieri, 10.000 de lei kilogramul, castravetii-8.000 de lei, ardeii grasi-intre 8.000 si14.000 de lei, cartofii-7.000 de lei, iar vinetele-8.000 de lei. "Asteptam sa vedem cu cit vind azi intermediarii. Ei dau tonul preturilor. Noi, astia mici, daca punem pretul mult mai mare decit al lor, plecam cu marfa acasa. Si-asa vindem putin, chiar daca avem marfa buna, ca lumea ia de la altul si pentru 500 de lei diferenta la kilogram. Stam si ne uitam cum isi pun profitul deoparte seara. Fac ban curat si peste 1.000.000 de lei pe zi. Unii s-au extins la 4-5 tarabe, ca-si permit sa angajeze vinzatoare. Am incercat sa vind in Nicolina sau la Doi Baieti, dar situatia cu intermediarii e la fel", se plinge Anisoara Sava, o batrinica din comuna Gropnita, care-si cistiga existenta din palma de gradina pe care o cultiva.
Singurii care nu apeleaza la intermediari sint cei care vin cu pepenii la vinzare. Dorm in camioanele din care isi vind marfa. De aceea, kilogramul de pepeni variaza cu 500 de lei in jurul pretului de 3.000 de lei kilogramul.
"Nu avem ce sa le facem"
Intermediarii sint acceptati tacit, si de producatori, dar si de administratia pietei. Marii producatori gasesc in ei un ajutor, micii producatori le stiu de frica, iar gardienii publici nu au ce le face, pentru ca au certificate de producator si platesc taxa de taraba. "In parcarea de linga piata vin marii producatori care-si vind produsele angro. La tarabe se percepe o taxa zilnica de 5% din valoarea marfii, in aceasta zona vinzind cei care au certificate de producator. Intermediarii au aparut, pur si simplu, la cererea angrosistilor. Cistiga bani frumosi, nu muncesc pamintul, dar daca au acte in regula si isi platesc taxele, nu avem ce sa le facem", ne spune Neculai Tabardau, administratorul pietei "Alexandru cel Bun". Actele "in regula" sint certificatele de producator, eliberate de primariile in raza carora isi desfasoara activitatea producatorii agricoli. Toata lumea stie ca aceste certificate se obtin "pe ochi frumosi". Cu toate acestea, nu se verifica daca produsele vindute in piata de intermediari provin de pe suprafetele de teren inscrise pe certificatele de producator.
Zonele cele mai aglomerate sint in jurul pietei
Pe la ora 10.00, piata incepe sa devina furnicarul cartierului. Cartile au fost facute. Zarzavagii incep deja sa-si invioreze marfa, stropind din abundenta produsele aflate in bataia soarelui. Cei care nu au venit pe la 4.30-5.00 si nu au apucat sa ocupe o taraba isi intind marfurile direct pe asfalt. Pentru ca nu vor sa plateasca taxele impuse de administratia pietei, unii mici producatori isi vind legumele direct din masinile parcate in spatele pietei. Si acestia vind mai ieftin decit taranii din piata, astfel ca zonele cele mai aglomerate sint, de fapt, cele din jurul pietei. "Vin aici, ca e cea mai ieftina piata. Daca ai rabdare sa faci un ocol sa vezi cum stau treburile, ajungi sa iei cu citeva mii de lei mai ieftin un produs, si, daca esti pensionar, ca mine, merita efortul", explica un batrinel care tira cu greu cele doua sacose pline cu legume estivale. (Claudia ENEA)

Publicitate și alte recomandări video