Modernizarea Aeroportului: proiect de anvergura realizabil sau doar o fantasmagorie?

Cel mai mare proiect demarat vreodata la Iasi a fost lansat oficial la apa. Presedintele Consiliului Judetean, Lucian Flaiser, si-a prezentat ieri proiectul de modernizare a Aeroportului. Pe plansele proiectantilor s-au adunat o pista cu un kilometru mai lunga decit cea actuala si de trei ori mai rezistenta, spatii de garare si reparare a aeronavelor, rezervoare de combustibil, garduri cu senzori, aparatura de navigatie de ultimul racnet, o zona cargo care sa preia marfa si zboruri intercontinentale cu escala la Iasi. In doi ani de zile, 200 milioane de euro, un sfert din suma fiind asigurata de Guvern, ar urma sa transforme Aeroportul intr-un rival redutabil al Aeroportului Otopeni sau Baneasa. Dincolo de imaginea roz imaginata de proiectanti, piedicile aflate in calea realizarii proiectului ar putea da dureri cumplite de cap oficialilor Consiliului Judetean. „Ziarul de Iasi” face astazi o analiza a punctelor tari si a celor slabe ale proiectului.
Ce cuprinde studiul
Dezbaterea publica organizata ieri de CJ nu a stirnit interesul decit parlamentarilor ieseni si citorva consilieri judeteni. Timp de doua ore, reprezentantii Search Corporation, realizatoarea studiului de prefezabilitate, si-au prezentat lucrarea. „Ceea ce exista acum la Iasi se numeste aeroport international, dar de fapt nu este. Simplul fapt ca au loc zboruri externe nu include Iasul in circuitul aeronautic international. In proiect au fost incluse cele mai bune solutii aplicate pe celelalte 16 aeroporturi ale tarii. Ceea ce am propus noi corespunde necesitatilor si potentialului pe care il prezinta Iasul, ca centru regional”, a spus Viorel Pirvu, directorul departamentului aeroporturi din cadrul Search Corporation.
Proiectul prezentat de Pirvu ar implica realizarea unei noi piste, orientata pe directia predominanta a vintului. Dimensiunile sale ar permite aterizarea avioanelor mari, de tip Airbus 300, Boeing 707 sau Tupolev 154. Hangare speciale, cu o suprafata de peste 2 hectare, ar putea prelua 6 avioane simultan pentru garare sau revizii. Alte patru avioane ar putea fi garate simultan in apropierea pistei. Prin aerogara cu o suprafata totala de 2,8 ha ar putea trece in fiecare ora de 8 ori mai multi pasageri decit trec acum intr-o zi intreaga. Zona cargo ar putea prelucra in fiecare ora 25 tone de marfuri, autotrenurile avind la dispozitie parcari de 8.900 mp. Traficul aerian ar fi de 15 ori mai mare decit acum. Iasul ar urca 6 locuri in clasamentul aeroporturilor din tara, depasind chiar si Timisoara ca numar de pasageri. Aparatura de navigatie ar fi completata dupa ultimele cataloage de specialitate. S-au inventariat toate obstacolele care s-ar putea afla pe viitorul culoar de zbor, pina la ultimul copac sau ultima antena. Zeci de pagini din studiul de prefezabilitate cuprind tabele cu obstacolele de pe culoarul de zbor sau cu parametrii geologici ai fiecarui metru din terenul care va fi acoperit de viitoarea pista. „Am ajuns la concluzia ca proiectul este fezabil, ceea ce nu este putin”, a precizat Michael Stanciu, presedintele Consiliului de Administratie al Search Corporation.
In primul an, ar trebui sa vinda kerosen de 28,9 milioane de euro
Oficialii s-au declarat increzatori cu privire la viitorul proiectului. Deputatul PNL Relu Fenechiu a afirmat ca exista fonduri disponibile pentru construirea pistei. „Am promisiuni ferme din partea Ministerului Finantelor. Daca pina in iunie exista un proiect clar, in septembrie vor fi alocate 5-6 milioane de euro pentru organizarea de santier. Din martie 2007 s-ar putea incepe lucrarile la pista, iar in toamna am avea pista noua. Pentru restul banilor, vom face un parteneriat public-privat”, a spus Fenechiu. Dincolo de gasirea unui partener dispus sa cheltuiasca 150 milioane de euro pentru modernizarea Aeroportului, proiectul ridica numeroase probleme.
Astfel, lucrarile trebuie demarate in cel mai scurt timp, actuala pista depasindu-si de mult durata de viata. „Fiecare decolare-aterizare provoaca desprinderea unor granule din pista. Apa se infiltreaza constant. Ureea folosita pina acum pentru degivrare ataca suprafata pistei. Daca nu intervenim constant, in maximum 3-4 ani pista ar deveni neutilizabila”, a precizat directorul Aeroportului, Mitica Rebegea.
Conform proiectului, Aeroportul ar urma sa mearga din primul an pe profit, chiar si asa investitia initiala urmind sa fie recuperata in 23 de ani. Profitul prognozat pentru Aeroport va putea fi realizat doar in conditii ideale. Astfel, bugetul din primul an de functionare a noului Aeroport prevede venituri de 31,4 milioane de euro, de 11 ori mai mari decit cele din 2005. Cea mai mare parte a acestor venituri, respectiv 28,9 milioane de euro, ar urma sa fie obtinut din vinzarea de kerosen avioanelor aflate in tranzit. Practic, aceasta ar insemna ca Aeroportul iesean sa fie folosit constant ca punct de escala pentru avioanele de cursa lunga. „Ideea ar fi ca zborurile intercontinentale, gen Canada-Orientul Apropiat, sa se faca prin Iasi. Normele aeriene actuale impun ca durata unui zbor fara escala sa nu depaseasca 8 ore, ceea ce ar plasa Iasul intr-un punct geografic favorabil. Nu spune insa nimeni ca escala va fi obligatoriu la Iasi si nu la Timisoara sau Sofia”, a spus unul dintre functionarii CJ implicati direct in realizarea proiectului.
Nu e in strategia de dezvoltare a aeroporturilor din tara
Daca Guvernul nu va aloca fonduri pentru pista, CJ ar fi obligat sa apeleze la un parteneriat public-privat. „Aici apare o problema serioasa, in sensul ca pista este obiectiv strategic si apartine statului. Ce investitor ar fi dispus sa faca statului un cadou de 50-60 milioane de euro, construind pe banii lui pista?”, s-a intrebat Stefan Chirila, seful de proiect din partea CJ. Mai mult, Aeroportul iesean nu se afla mentionat in strategia de dezvoltare elaborata de Ministerul Transporturilor. Astfel, in urmatorii ani sint prevazute ca prioritare pentru investitii cele doua aeroporturi din Bucuresti si cele din Timisoara si Constanta. Parlamentarii ieseni ar trebui sa obtina modificarea strategiei nationale aeroportuare, pentru a include si Iasul pe lista viitoarelor investitii. „Sprijinul politic exista. Pentru fiecare pas pe care il vom face de acum incolo voi stringe semnaturi. Cei care s-au angajat azi sa ne sprijine vor prelua responsabilitati clare, cu termene precise”, a incheiat presedintele CJ, Lucian Flaiser. (Alex ZANOAGA)

Publicitate și alte recomandări video