Numar istoric de maidanezi la Iasi: 7.000

Chiar si dupa ce intram in UE, iesenii vor trai laolalta cu ciinii vagabonzi inca cel putin 7 ani. Aceasta este cea mai optimista previziune emisa de directorul Salubris si este valabila in oricare dintre variantele pe care Primaria le are in vedere pentru eradicarea problemei. Prima dintre aceste variante presupune ca vagabonzii sa fie colectati si euthansiati in continuare dupa sistemul actual. „Zilnic, hingherii aduna in jur de 20 de ciini. Acestia sint dusi in padocul de la Miroslava. In acest punct, responsabilitatea este preluata de reprezentantii asociatiei «Sf. Mucenic Trifon». O parte sint sterilizati si trimisi inapoi in strada, iar cei batrini sint euthanasiati”, a declarat Ion Apostol, directorul Salubris. A doua varianta ar fi infiintarea unei rezervatii unde sa fie cazati ciinii. Conform estimarilor sefului salubritatii, la ora actuala strazile Iasului sint populate cu aproximativ 7.000 de ciini fara stapin. Este un numar record, cel putin pentru ultimii ani. In ultimii doi ani, nici un oficial al Primariei nu a spus ca ar fi mai mult de 4.000 de maidanezi pe strazi. Mai mult chiar, la finele lui 2002, sefii Salubris estimau ca pe strazi mai sint doar 2.000 de ciini.
Vom scapa de maidanezi abia peste 7 ani
La o medie de 20 de ciini strinsi zilnic, ar rezulta ca, anual, sint colectate 4.800 de patrupede. Cu toate acestea, cifra de 7.000 nu poate fi redusa cu mai mult de 1.000 in fiecare an. „Am realizat un grafic care ia in considerare rata de inmultire, numarul ciinilor care se intorc in strada si alte citeva variabile si, pe baza rezultatelor, am tras concluzia ca problema ar putea fi rezolvata in cam 7 ani”, a precizat Apostol. A doua varianta merge pe ideea de a stringe toti ciinii comunitari intr-o imensa rezervatie. Si in acest caz, dupa previziunile sefului Salubris, ciinii vor disparea in totalitate in aproximativ 7 ani. „Varianta rezervatiei este putin probabil sa fie acceptata, deoarece costurile unei astfel de investitii sint foarte mari, ridicindu-se la aproximativ 100 miliarde lei”, a mai spus Apostol. Reprezentantii Primariei merg pe o varianta combinata. „Avem in vedere solutia rezervatiei, insa acesta va fi doar un spatiu tampon in care vor ajunge ciinii, urmind ca de acolo sa fie sortati pentru euthanasiere sau pentru sterilizare”, a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei. Conform oficialului de la Primarie, rezervatia ar urma sa fie un padoc extins. Chirica considera ca previziunile sefului de la Salubris in privinta termenului de rezolvare a problemei sint destul de pesimiste. „Trebuie luat in considerare si faptul ca, in momentul de fata, este supus spre dezbatere publica un proiect de hotarire pentru instituirea unei taxe pentru ciinii comunitari. Daca se va intimpla acest lucru, vor creste semnificativ si fondurile alocate pentru acest domeniu, iar problema ar putea fi rezolvata mai repede”, a continuat Chirica. Proiectul are in vedere ca fiecare iesean sa plateasca o „taxa de comunitar” in valoare de 5.000 lei si se bucura de o reactie pozitiva din partea iesenilor, dupa spusele directorului tehnic al Primariei. De cealalta parte, seful Salubris spune ca, daca CL ar emite o astfel de norma, suma colectata de la populatie ar fi suficienta doar pentru sustinerea financiara in bune conditii a actualei metode folosite.
800 de ieseni muscati de ciini anul trecut
Oficialitatile iesene au atins virful de sarcina in eradicarea problemei ciinilor vagabonzi in perioada 2000 – 2002, cind au fost sterilizati sau euthanasiati in jur de 9.000 de comunitari. Dupa aceasta data, inmultirea ciinilor a luat din nou amploare, semn ca problema a fost tratata cu superficialitate. O dovada in sprijinul acestei afirmatii este si numarul foarte mare de ieseni muscati de ciini. Astfel, la Cabinetul Antirabic din Iasi au fost tratate in cursul anului trecut 800 de persoane.
„Ziarul de Iasi” a scris de-a lungul timpului de nenumarate ori despre probleme ciinilor comunitari. Alte orase mari din tara au scapat sau sint pe cale de a scapa de amenintarea patrupedelor. Unul din aceste orase este Aradul. Aici, de ciinii vagabonzi se ocupa o societatea din subordinea Consiliului Local. Un oficial local a spus ca pentru rezolvarea problemei au inceput sa lucreze inca din 1998. Acum la Arad ciinii de pe strazi pot fi numarati pe degete. O alta localitate care detine sub control cinii comunitari este Cluj Napoca. „Nu putem spune ca nu exista ciini vagabonzi, dar situatia este sub control, foarte putine persoane se mai pling de ciini”, a explicat reprezentantul mass-media din cadrul Primariei Cluj. Edilii de aici spun ca nu exista solutii minune, ci doar solutii pe care sa le aplici cu consecventa. Adica exact ceea ce nu s-a intimplat la Iasi, dupa un plan bine demarat de primarul Constantin Simirad. (Cezar PADURARIU)