Un cercetator iesean lucreaza la un sistem de avertizare in caz de tsunami

Un iesean a studiat efectele tsunami-ului din Thailanda si Indonezia de la sfirsitul anului trecut. Acesta a vizitat, dupa trei saptamini de la accident, zonele afectate de cutremur si tsunami din Oceanul Indian si propune mijloace de avertizare asupra unor astfel de dezastre naturale. Concluziile studiului sau si ale colegilor sai de echipa au fost prezentate ieri la Universitatea Tehnica „Gh. Asachi”.
Ioan Nistor este fost cadru didactic al Universitatii Tehnice „Gh. Asachi”, care in 1995 a plecat in Canada cu o bursa din partea Guvernului japonez: „Am facut doctoratul in Inginerie costiera, iar in 2001 m-am stabilit in Canada. Acum sint conferentiar la Universitatea din Ottawa, titularul cursurilor de hidrologie, hidraulica si inginerie costiera”, se prezinta pe scurt ieseanul care a ajuns sa tina cursuri la cea mai mare universitate bilingva din lume.
Impreuna cu alti trei profesori canadieni, ieseanul Ioan Nistor, a facut parte din echipa de cercetare a Universitatii din Ottawa in Oceanul Indian. Acesta a fost in mai multe regiuni ale oceanului si a vazut efectele devastatoare petrecute acolo pe 26 decembrie 2004: „Cind am ajuns mi s-a parut ca am in fata efectele bombei atomice de la Hiroshima. Totul era distrus: case, copaci, strazi, tot”, spune Ioan Nistor cu tristete in glas.
Pagube mari si din cauza unor greseli de proiectare si constructie
Prima zona pe care el si colegii sai au vizitat-o a fost coasta de vest a Thailandei, mai precis Insula Phuket. Desi trecusera trei saptamini de la producerea tsunami-ului, totul arata dezolant: „Erau gramezi intregi de resturi de constructii, oameni intrati in putrefactie din cauza temperaturilor de aproximativ 35 de grade Celsius, iar altii care scapasera cu viata bintuiau pe strazi in aceleasi haine mizere pe care le purtasera timp de 20 de zile”, descrie conf. Nistor imaginea trista a principalei zone turistice a Thailandei. Cele mai mari distrugeri din Thailanda au fost, dupa cum spune Nistor, in Khao Lak, unde au murit peste 2.000 de oameni: „Aici inaltimea apei a urcat la 10,6 metri dupa cum arata masuratorile noastre, adica pina la etajul II al unui hotel”, explica Nistor. Ceea ce l-a marcat profund pe ieseanul Nistor au fost urmele lipsite de viata ale locuitorilor din zona: „Mai erau inca pe plaja un maldar de papuci de plaja, semn ca acolo fusesera niste oameni care acum nu mai sint insa in viata”, adauga Nistor. Conferentiarul Nistor isi explica dimensiunea pagubelor materiale din aceasta zona prin faptul ca cladirile nu au fost construite corespunzator: „Structurile unor cladiri erau foarte prost executate, in sensul ca aveau foarte putine armaturi, iar grinzile erau supradimensionate”, mai spune Ioan Nistor.
„90% dintre profesorii de la Universitatea din Banda Aceh au pierit”
Tsunami-ul, care a afectat intreaga zona a Oceanului Indian, a fost provocat de un cutremur cu o intensitate de 9 pina la 9,3 grade pe scara Richter. Acesta s-a petrecut in zona Insulei Sumatra din Indonezia si a avut o durata de aproximativ un minut: „Cutremurul este echivalentul exploziei, in doar 40 de secunde, a unui tren lung de 1280 de kilometri incarcat cu trinitrotoluen (TNT), TNT-ul fiind un explozibil foarte puternic”, precizeaza Ioan Nistor. Cea mai afectata zona din Indonezia, a fost, dupa cum apreciaza ieseanul, localitatea Banda Aceh. Aici, valurile au atins in unele puncte inaltimi de 48,8 metri, in conditiile in care media valurilor formate de tsunami era de 20-30 de metri: „Acolo unde apa a urcat 48,8 metri inseamna ca Hotelul «Unirea» din Iasi era complet acoperit”, explica Nistor. Tot aici si-au pierdut viata jumatate dintre cei aproximativ 500.000 locuitori: „Chiar daca se afla la un kilometru de litoral, 90% dintre cadrele didactice de la Universitatea «Mahmudia» din Banda Aceh au pierit in teribilul accident”, exemplifica ieseanul Ioan Nistor. Astfel, singurele cladiri din apropierea tarmului care au ramas in picioare au fost, dupa cum spune ieseanul, moscheile: „Acestea sint construite pe o alta structura decit cladirile obisnuite. Moscheile sint puse pe piloni grosi si nu sint inconjurate de pereti. In aceste conditii, apa nu s-a izbit ci pur si simplu a trecut printre piloni”, spune Ioan Nistor.
Pentru a putea atenua efectele unor astfel de dezastre naturale, cei patru cercetatori din Canada lucreaza acum impreuna cu Guvernul indian, cel din Sri Lanka si din Indonezia pentru a implementa un sistem de avertizare a unui eventual tsunami in Oceanul Indian si apoi in Atlantic, a carui valoare se apropie de 80 milioane de dolari: „Vrem sa construim un sistem de avertizare compus din senzori speciali amplasati pe fundul oceanului si care sint capabili sa masoare variatiile foarte fine ale nivelului marii, independent de variatiile de vint. Senzorii transmit informatia la balize plutitoare, fiind ulterior transportata prin intermediul satelitilor la centrele regionale de alarma”, explica Nistor. Astfel, un tsunami petrecut in Banda Aceh va da posibilitatea populatiei din Thailanda sa se salveze intr-o ora si 25 de minute, in Sri Lanka intr-o ora si 50 de minute si in cinci ore la Perth in Australia. (Cristina ORHEANU)

Publicitate și alte recomandări video