Iasul, orasul cu cele mai multe biserici

luni, 15 decembrie 2008, 00:03
7 MIN
 Iasul, orasul cu cele mai multe biserici

Una din principalele preocupari ale Mitropoliei Moldovei dupa ‘90 a fost ctitorirea de biserici. Arhiepiscopia Iasilor a plasat de fiecare data investitiile in locasuri de cult pe primul plan, sumele cheltuite ridicindu-se chiar la sute de miliarde de lei vechi in fiecare an. La Iasi, numarul bisericilor a crescut cu 65%, ajungindu-se la 71 de ctitorii, de la 43 cite erau in 1989. Nu e o crestere mare in raport cu nevoile Iasului, spun preotii care conduc cele doua protopopiate. Scopul ctitoririi atitor locasuri a fost acela de a descentraliza comunitatea enoriasilor, concentrati in doar citeva parohii mult prea mari pentru o buna practicare a cultului. Acum, amploarea mare a ctitoriilor in timpul cit mitropolit era IPS Daniel, plaseaza Iasul in pozitie de „campion".  „Din cite stiu, raportat la numarul de locuitori, Iasul are acum cele mai multe biserici. Cu toate acestea, ele nu sint suficiente nici acum, avind afluenta de credinciosi la slujbe. Iasul a avut insa o mostenire grozava. In centrul orasului sint foarte multe biserici vechi", a declarat parintele Constantin Sturzu, purtatorul de cuvint al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Desi numeroase si importante, multe din bisericile monument istoric sint insa in stare de degradare.

Credinciosii din cartiere veneau in centru

Pina la sfirsitul anilor 80′, cea mai mare parte a credinciosilor ieseni erau inscrisi ca enoriasi la bisericile din centrul municipiului. Numarul enoriasilor ajungea chiar pina la 8.000 de familii pentru o singura biserica. „In bisericile din centru erau inainte de 90′ intre 5.000- 8.000 de familii. De-abia daca reusea preotul sa intre in casele oamenilor o data pe an. Acum sint mai multi preoti, preotul poate fi aproape de credincios atunci cind este solicitat", a spus parintele protopop Andrei.

Spre exemplu, in protopopiatul I, ce include cartierele Copou, Alexandru, Dacia si Galata erau pina in 1990 – 23 de biserici, dintre care cele mai multe, 13, erau in zona centrala, 6 in Pacurari si trei in Copou. In cartierele noi, precum Alexandru, Dacia sau Galata nu era insa nici un lacas de cult. Enoriasii erau inregistrati la bisericile din centrul orasului, din Copou sau din Pacurari.

„Toate parohiile actuale erau arondate in 90′ in centru, cu 1.000-1.500 de credinciosi in cartierele noi precum Dacia sau Galata", a declarat parintele protopop Andrei. Asadar, dupa 90′, in aceste trei cartiere s-au construit sase biserici: trei in zona Alexandru, doua in Galata si una in Dacia. Si acum insa numarul enoriasilor ajunge pina 5000, in bisericile din Alexandru. „In bisericile mari sint doi, trei preoti care slujesc. Cred ca normal este in jur de 1.000-1.200 de enoriasi la un preot", a spus parintele protopop Andrei.

Pe linga cele sase biserici noi, in protopopiatul I au mai fost construite sau redeschise inca cinci capele: capela Penitenciarului Iasi, cea a Spitalului de Recuperare, capela Spitalului de Obstetrica-Ginecologie, capela Spitalului Militar, redeschida dupa anul 1990 si capela de la brigada V Mecanizata.

In CUG nu era nici o biserica, iar acum sint patru

In protopopiatul II, ce cuprinde cartierele CUG, Tatarasi, Nicolina, Metalurgie, Bucium, Frumoasa, Cantemir si Socola, erau la inceputul anilor 90′ – 18 biserici, cele mai multe in zona centrala si in Tatarasi. In cartierul CUG, unde acum sint patru biserici noi, pina in 90′ nu exista nici una. Credinciosii erau nevoiti sa mearga la biserica de la Gara Nicolina, „Ziua Crucii" sau la cimitirul „Sfintul Vasile". Din biserica „Ziua Crucii" s-au desprins astfel alte biserici noi, precum „Izvorul Tamaduirii", Biserica „Sf. Marama", „Sfintul Voievod Stefan cel Mare", sau capela Spitalului de Recuperare.

„Inainte, in Biserica «Ziua Crucii» erau vreo 7.000 de credinciosi, acum sint aproximativ 2.000. Preotii nu reuseau ca asigure asistenta pastoral – misionara. De multe ori se simtea nevoia unor preoti de la alte parohii pentru a suplimenta activitatea preotilor. Constituirea noilor biserici s-a facut si pentru persoanele care nu se puteau deplasa, datorita unor infirmitati", a declarat parintele Constantin Grigore, parohul Bisericii „Ziua Crucii". Si la Biserica „Buna Vestire", din fata Liceului „Mihai Eminescu" erau arondate pina in 90′  2.000 de familii ce locuiau in zona Podu Ros, iar acum au mai ramas 550 de familii. D

intre acestea, in fiecare duminica sau sarbatoare vin la biserica in jur de 70, iar cel putin o data pe luna in jur de 100-120, spune parintele Iulian Necula, parohul bisericii. „Tinem legatura cu majoritatea credinciosilor, avem diverse actiuni. Spre exemplu, acum, in Postul Craciunului – spovedania, impartasirea, trecem pe la ei acasa", a declarat parintele Necula.

Tot el mai spune insa ca, in comparatie cu perioada de pina in 90′,frecventa credinciosilor care vin de obicei la biserica nu s-a schimbat foarte mult la „BunaVestire", desi o mare parte din enoriasi au fost repartizati la parohiile din cartierele noi . „Inainte de 90′, cei ce locuiau prin imprejurimi nu veneau la biserica pentru ca faceau parte din fostul regim comunist, erau secretari de partid sau aveau legatura cu securitatea. Acum, o parte din ei mai vin la biserica", spune parintele Necula.

Astfel, din 90′ s-au mai construit sau sint in curs de ridicare alte 14 biserici, in cartierele noi. „Inainte, erau vreo 3.000-4.000 de familii. Faptul ca aceste cartiere nu aveau biserici, il facea pe om sa se lase pagubas, pina ajungea la bisericile din centru. Era o forma de a-l rupe pe crestin de la biserica", a mai spus parintele Dorosinca.

Acolo unde chiar si in urma construirii bisericilor numarul enoriasilor este in continuare mare, au mai fost arondati preoti. „Noi sintem doi preoti, la 2.800 de familii. Insa media care frecventeaza cu regularitate biserica este de 500 de familii, pe ei trebui sa ii luam in considerare", a spus parintele Grigore Timoftescu, parohul Bisericii „Sfintul Nicolae"- Socola.

Din enoriasii unei parohii, doar 10% sint cu adevarat practicanti

Exista astfel o diferenta intre numarul scriptic al enoriasilor si numarul credinciosilor care frecventeaza bisericile, atunci de ce se mai simte nevoia construirii de noi biserici? „Din cele 700 de familii din parohia noastra vin in medie frecvent la biserica cam 10%. Nu stiu insa daca ar veni si ceilalti daca biserica ar fi mai spatioasa, pentru ca incap cam 200 de credinciosi. Stiu persoane care vin la biserica spre exemplu numai sa aprinda o luminare si sa lase un pomelnic din cauza inghesuielii. Atita vreme cit bisericile sint arhipline e clar ca mai trebuie construite altele noi", a declarat parintele Sturzu, parohul Bisericii Talpalari.

Totodata, apropierea credinciosilor de biserica sau propovaduirea evangheliei in rindul enoriasilor care nu frecventeaza in mod constant  biserica ramine un alt aspect ce trebuie urmarit de preoti, chiar daca se contruiesc noi biserici. „Formula noastra de pastoratie nu este sa mergem peste credincios in casa. Noi avem un program zilnic, unde putem fi gasiti", spune preotul Sturzu.

Insa, desi Iasul se poate mindri cu foarte multe biserici, preotii locului spun ca daca comunitatile vor mai avea nevoie si de alte biserici se vor mai construi. „Eu cred ca bisericile care s-au construit au fost realizate nu la initiativa bisericii, ci la cererea credinciosilor. Nu a fost o initiativa megalomana a mitropoliei", a declarat parintele Mihai Margineanu, parohul Bisericii "Toma Cozma".

Multe biserici monument istoric sint in stare de degradare si insuficient exploatate turistic

Mare parte dintre bisericile din Iasi au o importanta istorica deosebita. 30 dintre acestea sint cuprinse in lista monumentelor istorice nationale. Cele mai multe dintre ele sint insa intr-o stare de degradare, fie in consolidare, fie pe lista de asteptare pentru alocarea fondurilor.

"Din cele 18 biserici monument care exista in protopopiatul nostru, doar doua sint in strare foarte buna: biserica «Dimitrie Bals» si biserica «Cuvioasa Parascheva» din Pacurari. Au mai fost efectuate lucrari la citeva dintre ele, dar mai mult inclina balanta spre cele ce trebuie reparate. Din celelalte biserici, daca e un cutremur, sigur mai cade cite o bucata de tencuiala", a declarat parintele protopop Andrei.

Din bisericile existente in Protopopiatul I, cea mai vizitata este Biserica Barboi, dar parintele Andrei spune ca in mai toate bisericile monument istoric frecventa populatiei este aceeasi. Insa, desi sint foarte valoroase, manastirile si bisericile iesene nu sint exploatate turistic asa cum ar trebui. "Pentru exploatarea turistica ar trebui sa se creeze mai intii conditii. La Biserica Barboi s-a inchis strada Barboi, e sens unic, iar autocarele turistilor trebuie lasate prin padure. Am solicitat deschiderea spre biserica din Tirgul Cucu, dar cererea noastra nu a fost luata in seama. Daca ar fi o cale de acces mai simpla, turisii ar putea ajunge de la Biserica Barboi si la Biserica «Sfintul Sava», si la «Golia». In plus, ar trebui sa fie mai multe materiale de promovare, care ar putea fi realizate de Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu", a declarat parintele protopop Andrei.

In protopopiatul II, bisericile monument sint intr-o stare mai buna. "Biserica «Barnovschi» a fost reconsolidata, acum este in stare functionala. La fel si Biserica «Sfintul Lazar», a fost refacuta anul asta, Biserica «Nicorita» este in curs de consolidare, iar celelalte doua, Biserica «Sfintul Vasile» din Tatarasi si Biserica «Sfintii Petru si Pavel» sint in stare buna", a declarat parintele protopop Dorosinca. Cele mai vizitate lacasuri de cult de aici sint cele doua manastiri: "Cetatuia" si "Frumoasa", iar dintre biserici – "Barnovschi".

Si aici insa ar trebui mai bine puse in evidenta pentru turisti. "Ele sint puse in circuitul monumentelor istorice, dar cred ca ar trebui mai mult mediatizate", a spus parintele protopop Dorosinca. Dintre perlele culturale ale Iasului trebuie mentionata insa Biserica "Trei Ierarhi" datata din anii 1600, ctitorita de Vasile Lupu, unde se afla osemintele domnitorului si ale familiei sale, dar si ale lui Dimitrie Cantemir si ale lui Alexandru Ioan Cuza, manastire aflata la fel, in curs de consolidare.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii