Interviu: Adomnitei iese la atac

 

Le dam astfel candidatilor posibilitatea sa-si expuna planurile concrete. Aceasta deoarece, desi am ajuns la jumatatea campaniei, programele concrete lipsesc aproape cu desavirsire din dezbaterile referitoare la alegeri. Nu lipsesc insa atacurile ieftine si chiar vulgaritatile ordinare. Am tras la sorti ordinea publicarii n ieri a fost Dumitru Oprea (PD-L). Astazi, un interviu agresiv cu candidatul PNL, Cristian Adomnitei. Miine, Gheorghe Nichita (PSD). Cititi-le pe toate, apoi decideti care candidat va merita votul. 

 

 

Adomnitei: In maxim doi ani rezolv problema ciinilor vagabonzi

Definitie

1. Definiti Iasul intr-o fraza

– Iasul este capitala religioasa, nu doar important centru universitar, oras slab dezvoltat din punct de vedere economic.

Prioritati

2. Care sint, in viziunea dumneavoastra, primele cinci prioritati ale Iasului?

– Prima este foarte clara: infrastructura. La infrastructura trebuie sa includem in primul rind reteaua de strazi si parcari. In Iasi, desi sint locuri de munca, veniturile oamenilor sint foarte mici. Deci, a doua prioritate este cresterea veniturilor populatiei. A treia prioritate este rezolvarea, legala si omeneasca, a problemei ciinilor fara stapin. Patru: restul problemelor care tin de aspectul orasului. Aici vorbim de la cum arata parcurile, cum arata tot ce inseamna loc de promenada si de relaxare pentru oameni, faptul ca avem jumatate din metrii patrati de verdeata pentru un cetatean din norma europeana, ca nu avem locuri de joaca pentru copii si nu avem terenuri de sport. A cincea prioritate este scoaterea din faliment a serviciilor publice, care sint deja in faliment – si aici pot sa dau ca exemplu CET si RATP – si optimizarea celorlalte servicii care intra in sfera Primariei: Citadin, Salubris si altele.

Plan de investitii

3. Mentionati cinci investitii publice, mai mari de cinci milioane de euro, pe care le veti face in viitorul mandat.

– In primul rind sint toate investitiile de infrastructura. Cred ca toate vor depasi suma asta. Orasul este deja taiat in doua de calea ferata, iar marile traversari sint podul Alexandru cel Bun si pasarela Nicolina. Sint mai mult de 100.000 de locuitori in partea asta a orasului, de sud si sud-vest, care tranziteaza zilnic prin aceste doua puncte. Si mai apare un necaz: dupa pasarela Nicolina vine rondul Podu Ros, care este alt nod de strangulare a traficului. Si pe astea le mai avem: traversarea de la BJATM si cea din Mircea.

Daca noi nu facem un pasaj, probabil subteran, in Piata Mihai Eminescu, legind Pacurari de Independentei, zona va ramine blocata. In Pacurari eu as fi foarte fericit daca am mai putea face macar o banda, pentru ca acolo sint case, trotuare de doi metri si apoi soseaua. Nu ai foarte multa arie sa te desfasori, dar macar inca o banda, reversibila. Practic, vorbim de investitii noi, cu largirea pasajelor si infiintarea altora. Apoi, de rezolvarea blocajelor din intersectii. Nu poti pune semafoare peste semafoare. Cu ele abordezi efectele, nu tratezi cauza.

Apoi, trebuie rezolvata zona Garii, unde nu este nici un loc ca oamenii sa astepte trenul, sa aiba toalete publice, iar cetatenii care locuiesc in blocurile de la Gara sufera, pentru ca ele sint murdarite in fiecare zi de catre cei care pleaca din Iasi. Depoul de la RATP trebuie mutat in afara orasului. Si acolo trebuie facut parc cu locuri amenajate special, parcuri pentru copii, dar si locuri speciale, unde oamenii sa poata sta la o cafea si sa aiba o toaleta publica cuprinzatoare, ca sa zic asa. Par solutii scoase de la naftalina, dar tocmai asta e tristetea: sint aceleasi lucruri, dar trebuie facute. Daca stam cu miinile impreunate in sin si cerem rabdare, daca avem rabdare cinci ani si nu se fac, ne blocam cu totul.

Alta investitie publica pentru care as da mai mult de 5 milioane de euro este un program municipal de gradinite. Pe linga investitiile in scoli – scolile sint in proprietatea Consiliului Local – numai ca majoritatea banilor au venit anul acesta si anul trecut de la Guvern. L-am auzit pe domnul primar ca scolile sint in proprietatea sa si ca el le-a rezolvat. Nu e adevarat, nu le-a rezolvat el. Dar problema gradinitelor e mai arzatoare decit a scolilor. Dupa ce o rezolvam, ne ocupam si de altele, dar asta trebuie facuta obligatoriu.

Atragerea investitorilor

4. Aveti in plan masuri concrete pentru atragerea de investitii in sectorul productiv si al serviciilor? Care sint acestea?

– Eu am spus ca ma angajez sa atragem un miliard de euro investitii, in primul rind in productie si servicii. Nu in hipermarketuri, pentru ca sint consumatoare, nu aducatoare de beneficii. Evident ca Iasul nu mai are suficient de multe terenuri in incinta sa cu care sa fie competitiv pentru atragerea marilor investitori. In masura in care nu se va face Zona Metropolitana, orasul este blocat. Raminem acelasi centru prafuit de consum, in care altii – studentii – vin cu banii. Traim din ce aduc studentii si, pe ici pe colo, unii-altii. In Zona Metropolitana apar si marile investitii ale orasului. Prin Zona Metropolitana, care este singura aproape cit o euro-regiune, devii competitiv pentru acces la fondurile europene. Aici vorbim de o structura integrata, de la transport in comun la utilitati: apa, canal, gaz, in toata aceasta Zona Metropolitana. Daca o facem functionala, este foarte bine. Asta este o masura nu suficienta, dar necesara pentru a atrage investitorii, pentru ca altminteri se duc unde au conditii mai propice.

Aici includem si parcurile industriale. Evident ca se dezvolta si parcuri industriale, dar in tot acest spatiu incepi sa definesti areale care sint cartiere rezidentiale pentru case, in care nu mai dai autorizatii de constructie pentru hale industriale sau mare productie. In zona rezidentiala, unde se plimba bunicii cu nepotii lor, nu poti intra cu tirul.

Trafic

5. Ce solutii aveti pentru descongestionarea traficului?

– In primul rind trebuie regindita integrat, reproiectata intreaga retea stradala a municipiului. Este foarte bine ca s-a largit, de exemplu, bulevardul Socola. Era nevoie, dar este o masura doar de ochii lumii, pentru ca, daca nu largesti pasarela Bucium, degeaba ai largit Socola, ca se gituie la Bucium. Deja s-a facut un studiu de trafic, iar rezultatele lui pot fi extrapolate pentru a vedea cite masini vor fi si in viitor. Si atunci trebuie sa stii exact care sint principalele culoare de trafic in oras. Iar cel mai folosit culoar de la un capat la celalalt al Iasului este cel care trece pe la Gara. Dupa care, culoarele dintre zonele mari rezidentiale, cum este Alexandru – Centru sau Nicolina – Centru. Toate aceste trasee mari din oras trebuie regindite pentru ca traficul sa fie fluidizat.

Ca sa ajung dintr-un capat in altul al orasului trebuie sa am cit mai putine semafoare, cit mai putine locuri unde sa pot vira la stinga si mai multe unde sa fac la dreapta, sa am o subtraversare sau o supratraversare, astfel incit sa nu blochez. Solutia este sa fluidizam traficul prin aceste masuri complementare de infrastructura. Semaforul nu imi rezolva cauza, ci doar o temporizeaza si imi face cit de cit ordine in haos. Alta masura: in loc sa faci bordura dreapta, poti sa faci intrinduri pentru masini si astfel masinile sint parcate oblic, in spic, si incap mai multe.

Am curajul sa o spun, desi nu este o masura foarte populara si nu o sa-mi atraga foarte multi admiratori: trebuie sa trecem de la folosirea masinii pentru rezolvarea treburilor curente la folosirea mijloacelor de transport in comun. Trebuie incurajati oamenii sa foloseasca transportul in comun, dar asta presupune sa ai banda separata pentru autobuze si trolee. Alt lucru care poate fi facut este sa pui preturi mari la parcari in centru, dar omului trebuie sa-i dai o alternativa corecta. Astazi nu este plata, dar nici un fel de loc de parcare, iti ridica masina de unde o ai parcata, dar in acelasi timp nu ai alternativa. Noi avem cel mai poluant transport. Au fost eliminate troleibuzele care erau vechi, dar trebuiau cumparate altele, pentru ca ele nu polueaza, iar transportul electric devine rentabil pentru un oras de peste 300.000 de locuitori. Deoarece pretul platit pentru constructia infrastructurii incepe sa se amortizeze daca ai mai multi locuitori. Nu-mi inchipui de ce s-a abandonat total solutia transportului electric in Iasi, care este transport curat.

Criza locurilor de parcare

6. Cum credeti ca poate fi rezolvata problema parcarilor?

– Sint doua tipuri de parcare, sa zic asa: problema parcarii cind pleci de acasa, unde sa parchezi masina in oras si unde sa o parchezi cind stai acasa. Trebuie sa construim parcari subterane, pentru ca nu avem mult loc liber de construit in oras, si, fara discutie, cu plata. Si nu o plata ieftina, pentru ca nu e corect sa vii cu masina in Centru. Poluezi, ocupi spatiul si nu platesti nimic pentru asta. Trebuie sa cauti sa folosesti fiecare petec de pamint in subteran, fiindca pentru parcari supraterane ma indoiesc ca mai gasim locuri in centrul orasului. Iar problema a doua cu parcarile, cind mergi acasa, este problema Primariei. O solutie este sa inchiriezi spatii de parcare linga bloc, dar conditia initiala este sa le faci, sa ai ce sa inchiriezi. Deocamdata se inchiriaza doar ce s-a facut acum 15 ani. Oricum se vor naste nemultumiri, pentru ca vor fi oameni care isi vor cumpara ulterior masini. Ei unde parcheaza? La cinci blocuri distanta, ca acolo au gasit un loc liber?

Strazi

7. Care sint principalele probleme ale infrastructurii stradale si ce solutii aveti pentru acestea?

– Strazile sint deja mici, inguste, sint prea multe intersectii, sint multe semafoare si nu avem fluiditate in trafic. Dupa ce ai largit strada, trebuie sa o reabilitezi complet si nu pentru un an, cu cirpeala, ci cel putin 7-8 ani sa nu mai intervii deloc. Evident, trebuie corelat si cu celelalte reparatii capitale. Le comunici celor de la RAJAC ca nu mai intra pe acel bulevard 7 ani, si daca au o interventie o platesc total. Daca nu au schimbat tevile ca sa nu mai aiba probleme 7 ani, atunci ii costa foarte mult. Trebuie sa fie o corelare cu serviciile publice. Apa si canalul sint de obicei cele care provoaca cele mai multe probleme. Asta inseamna o planificare corecta. Altminteri, tu faci astazi bulevardul, iar anul viitor ne apucam sa sapam iar, lat de doi metri, ca sa schimbam tevile. Se intimpla sa trebuiasca sa intervii si la o teava noua. Dar, din start, daca atunci cind refaci un bulevard nu ai schimbat si tevile de dedesubt, te astepti ca peste un an sa ai probleme si sa intervii din nou.

Transport in comun

8. RATP pierde 300 de milioane lei vechi pe zi. Cum ii vedeti viitorul? Detaliati.

– Primarul ne-a promis ca in cinci ani reabiliteaza transportul public. Astazi, dupa cinci ani, sintem in faliment cu el, deci viitorul RATP este foarte sumbru. Trebuie regindit integral serviciul public de transport. Eu nu cred ca un transport in comun bazat aproape in totalitatea sa pe combustibili conventionali poate fi eficient. Transportul pe combustibil conventional este cel mai scump. Iasul are deja infrastructura de transport electric, care este mult mai ieftin. Repet: trecerea inapoi pe transport electric cit se poate, apoi scoaterea in afara orasului a depourilor si viabilizarea terenurilor respective, iar apoi aplicarea tuturor solutiilor manageriale pe care le poate da o firma specializata. Ma uit cum Unistil merge in profit si este exclusiv pe transportul pe motorina si nu pot sa-mi explic cum RATP, care are inclusiv transport electric, evident mai ieftin, merge in pierdere. Evident ca la mijloc este o lipsa de management serioasa.

Maidanezi

9. In cit timp si cum veti rezolva problema ciinilor vagabonzi?

– Problema ciinilor vagabonzi este pentru un an, maxim doi ani. Achizitionam terenuri in afara orasului. Nu trebuie sa investim foarte mult pentru a face padocuri. Neavind cum sa se mai inmulteasca, pentru ca sterilizezi masculii, numarul ciinilor se va reduce in timp si se pot reabilita acele spatii. Este evident ca exista oameni care iubesc animalele si care se opun campaniei de stringere a ciinilor de pe strada pentru ca stiu ce soarta vor avea ei dupa: ori le dau drumul, ori ii ucid in conditii groaznice. Dar poti face campanie de informare, dupa ce ai construit padocurile, si sa le arati oamenilor in ce conditii stau ciinii. Si nu va mai exista aceasta opozitie fata de stringerea lor de pe strazi. Problema este sa ai unde sa duci ciinii, sa ai medici veterinari si sa accepti fiecare sprijin pe care ti-l pot da asociatiile de iubitori de animale. La Brasov, aceasta problema a fost rezolvata. Au strins ciinii si au folosit intens asociatiile. Dar acolo sint trei mari, cel putin. Or, la Iasi nu este nici una mare. Sint citiva oameni cu inima mare, dar nu este nici o asociatie mare, care sa se poata ocupa serios de problema. Dar nici nu au fost incurajati in vreun fel. Eu cred ca in Iasi sint astazi 15.000 de ciini. Cu un leu pe zi pentru hrana, ajungem la 15.000 de lei zilnic. In 365 zile, ies vreo 5 milioane de lei. Mai punem un milion maxim amenajarea spatiilor, plata oamenilor. Cu 6 milioane din cei 220 milioane buget anual rezolvi aceasta problema. Dar iti propui sa dai pretul asta. Indiferent daca vrei sa o rezolvi intr-un an, in trei, in 10, operatiunea are acelasi cost. Tot atitia ciini ai, tot atitia bani trebuie sa dai.

Locuinte

10. Puteti estima cite locuinte vor fi construite in mandatul dumneavoastra?

– Este programul guvernamental de a pune izolatie termica la blocuri. Acum Primaria are un program, dar va trebui extins cu siguranta, in care treimea pe care trebuie sa o plateasca asociatia o da Primaria, dar asociatia ii da voie sa faca mansarda pe bloc. Mi se pare un program foarte bun. In viitor programul asta trebuie dezvoltat foarte mult. Din pacate, programul nu are dimensiunea pe care mi-as dori-o eu in Iasi. Cred ca este mai mult o necunoastere a programului decit o lipsa de vointa. Prima rezolvare ar fi proiectul de mansardari. Nu cred ca solutia este sa se faca vile, pentru ca prea rar au cistigat cei care meritau. Primaria face locuinte sociale care, din punctul meu de vedere, nu trebuie sa fie vindute, pentru ca Primaria nu este dezvoltator imobiliar si nu intra in concurenta cu cei care construiesc locuinte spre vinzare. Ea are exclusiv rolul de a rezolva o problema sociala, adica locuinte pentru cei care nu au mijloace materiale. Ma intereseaza si sa am profesori tineri, sa am specialisti carora sa le dau macar locuinte in chirie. Mi-as dori cel putin ca pe mansardare, in 4 ani, sa obtinem cam 1.600-2.000 de locuinte, iar in continuare Primaria sa construiasca din bugetul sau citeva sute de locuinte pe an.

Intretinerea la bloc

11. Cum va evalua pretul intretinerii in mandatul dumneavoastra?

– Nichita nu anunta oamenii ca, indiferent cine va fi primar, la 1 ianuarie 2009 pretul gigacaloriei nu va mai fi subventionat. Iar la noi, costul real al gigacaloriei este de peste 360 de lei. Daca pina acum oamenii plateau 175 lei pe gigacalorie, va fi mai mult decit dublu. Este cu atit mai mare nevoie de programul de reabilitare termica a cladirilor si revitalizarea CET, care astazi este in faliment. N-am auzit nici o propunere de la primar de a face cogenerare, sa cistige CET bani din generarea de curent electric prin folosirea aburului de la CET. El doar avea acea propunere de asociere cu E.ON, despre care nu s-a mai auzit nimic de atunci, in care CET raminea cu cheltuielile si pierderile, iar E.ON doar cu profitul. Fara revitalizarea CET nu avem nici un fel de sansa sa scadem pretul de cost al gigacaloriei. Asta se face cel putin in doua feluri: prin cogenerare, adica facem si curent pe care-l vindem si cu banii obtinuti se reduce astfel pretul de cost al gigacaloriei si doi, eficientizarea de la productie pina la reteaua de transport. Nu stiu cit va costa carbunele, cit va costa gazul peste patru ani. Eu pot sa spun ca peste patru ani nu vor mai fi pierderi care sa nu fi fost inchise, si vom ajunge la ceea ce este normal sa avem. Apoi, lucrurile pentru care astazi nu incasam bani, dar ar putea fi aducatoare de venit, si dau exemplul cogenerarii, vor fi rezolvate. Cred ca sint suficienti patru ani, si dau exemplul orasului Bacau in acest sens. Problema cu termoficarea a fost rezolvata in municipiul Bacau, cu o centrala total noua, facuta cu cogenerare, si care a fost finantata si din fonduri europene. Exemplu exista, nu am inventat roata. Sint lucruri care au fost facute, stiu cum functioneaza, era suficient si primarul actual sa aiba o minima curiozitate, nu sa stea cu miinile in sin, sa cerseasca rabdarea si increderea cetatenilor.

Fotbal

12. Cum vedeti viitorul echipei Poli Iasi? Veti finanta echipa cu bani de la buget?

– Din punctul meu de vedere este o mare bucurie ca Poli a ramas in Liga I. Daca Urzicenii, un oras care aproape nu stii unde este in Romania, are echipa de top a Romaniei, cum sa nu aiba Iasul? Numai ca este evident ca trebuie mult mai multi bani adusi in echipa. Echipa trebuie sa se bata pentru primele locuri ale campionatului, dar asta se poate face numai cu un buget in consecinta si nu cu falimentul care este acum. Nu cu bani de la buget, dar cu aducerea unuia sau mai multor investitori cu mult mai multe procente decit se intimpla acum. Pentru ca asa cum este construit acum actionariatul la echipa, el este anume gindit ca primarul, chiar daca este in minoritate in adunarea generala, tot el conduce. Or, nu este normal. Nu consider ca bugetul local trebuie sa fie cel care duce echipa in spate. E singura echipa din Liga I in care se intimpla lucrul asta. Nu este corect in primul rind pentru oras, pentru ca acei bani puteau fi folositi in cu totul alte locuri.

Parteneriat politic

13. Sa presupunem ca veti avea un rival politic la presedintia CJ. Ce obiective comune va propuneti sa negociati cu el?

– Este absolut evident ca interesele iesenilor nu trebuie negociate intre alti ieseni. Ar fi un paradox, ca sa nu spun o nesimtire sa ajungem la asa ceva. Eu n-am sa-i cer presedintelui Consiliului Judetean sa ma ajute; am sa-i cer sa nu ne incurce. Dau un exemplu: dezvoltarea orasului nostru merge mina in mina cu dezvoltarea infrastructurii si a Aeroportului. Or, astazi, principalele piedici pe care le avem sint de la Consiliul Judetean pentru rezolvarea problemei investitiilor la Aeroport. Consiliul Judetean nu se misca. Noroc ca prefectul a facut tot ce a putut in ultima perioada, pentru a rezolva problema terenurilor de la Aeroport. Acesta si RAJAC sint doua puncte fierbinti pe agenda comuna de discutii a sefului Consiliului Judetean si a primarului. Si in rest, la multe proiecte, vom merge in asociere Primarie-Consiliul Judetean. Pe Zona Metropolitana cu siguranta ne vom intilni, caci aceasta va presupune intilnire intre Consiliul Local si Consiliul Judetean. Aeroportul si cu RAJAC sint doua exemple vii si, din pacate, triste astazi, de neintelegere.

Fonduri UE

14. Ce fonduri europene estimati ca puteti aduce in oras?

– Este evident ca la fondurile europene, cele rambursabile si cele nerambursabile, Primaria este perdanta. Singura, Primaria Iasi condusa de Nichita a adus doar 200.000 de euro. Evident ca se poate mult mai mult. Nu vorbim de credite, nu vorbim de imprumuturi care trebuie returnate. Vorbim de bani care nu mai trebuie dati inapoi. Evident ca fara fonduri pentru dezvoltare nu se poate. Noi sintem cel mai mare oras la granita de est a Uniunii Europene. Bineinteles ca asta inseamna costuri pentru noi, ca sintem poarta de intrare, participam la securizarea zonei si noi, cu poarta de intrare auto si aeriana in oras, deci participam la costuri. Chestiunea este daca participam la cistig sau nu? Dezvoltarea orasului in viitor este indisolubil legata de cit de bine vom juca noi rolul transfrontalier.

Iasul in lume

15. Vedeti vreun rol international pentru Iasi? Care?

– La nivel national si regional trebuie sa redevenim capitala universitara. Trebuie sa devenim capitala economica in Moldova si sa devenim capitala culturii de-adevaratelea. Trebuie sa devenim capitala culturala care avem pretentia ca sintem si toate aceste lucruri care tin de partea nationala si regionala trebuie sa se imbine cu rolul Iasului international, care este placa turnanta intre Est si Vest. Prima poarta pe care o vor folosi oamenii care vin din Est inspre Europa va fi Iasul. Marile companii multinationale care inca nu doresc sa intre direct in Ucraina, in Moldova, in republicile CSI, dar chiar in partea de sud-vest a Rusiei, isi pot face centru la Iasi si de aici pot foarte usor sa ajunga cu exportul lor sau cu atragerea de materii prime.

Este evident ca trebuie sa avem investitii care sa priveasca spre Est, pentru ca nu avem infrastructura pe care sa se duca marfa produsa spre vest. Vom pierde concursul, ca intotdeauna, cu ardelenii sau, cel putin, pina nu vom vedea existind sosea rapida de Iasi care sa ne lege de autostrada Bechtel nu putem visa la asemenea investitii care sa produca marfuri de mare volum in Iasi, pentru Vestul Europei. Trebuie sa vedem cum ne jucam sansa. In fond, ce vrem de la Iasi sa fie peste 20 de ani? Este o capitala a Sud-Estului Europei. Bucurestiul joaca pe centrul si sudul europei. Nu putem intra in joc cu Bucurestiul. Dar putem intra in joc cu Chisinaul, cu Cernautiul, cu toata partea de sud a Ucrainei si cu Republica Moldova. Trebuie sa fie Iasul principalul punct de aducere a marfurilor si serviciilor in si din Rusia si Ucraina.

 

Scurt CV: Ministru la doar 33 de ani

Cristian Mihai Adomnitei are 33 de ani, fiind nascut pe 24 aprilie 1975, in municipiul Suceava. A venit la Iasi ca student, absolvind Facultatea de Constructii si Arhitectura a Universitatii Tehnice "Gh. Asachi", unde a obtinut doua diplome de inginer: in constructii civile, industriale si agricole in 1999 si in cai ferate, drumuri si poduri in 2004. In perioada facultatii, a beneficiat de o bursa TEMPUS la City University Londra – 1997 si a fost membru in Biroul Senat al Universitatii Tehnice "Gh. Asachi" din Iasi (1998-1999).

A absolvit ulterior cursuri de inspector de santier organizate de Camera de Comert, Industrie si Agricultura si de Ministerul Lucrarilor Publice (2003), un masterat in elemente de constructie noi la Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" din Iasi (2004) si Colegiul National de Aparare (2005).

Dupa absolvirea primei facultati, Cristian Adomnitei a lucrat pe postul de coordonator constructie la Iulius Grup Iasi, apoi sef district Cladiri 1 Iasi din cadrul CNCF "CFR" SA, sef santier FA1 la Mivan-Kier Romania SA si director general la SC Construct Consult SRL.

S-a inscris in PNL in anul 1994, zece ani mai tirziu obtinind un mandat de deputat pe listele Aliantei Dreptate si Adevar. Incepind din anul 2005, Adomnitei indeplineste functia de presedinte al Tineretului National Liberal la nivel national.

Odata cu remanierea guvernamentala din 5 aprilie 2007, liberalul a fost numit in functia de ministru al Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Pe 11 martie 2008, Biroul Politic al PNL l-a desemnat pe ministrul Adomnitei drept candidat al PNL la Primaria municipiului Iasi.

Cristian Adomnitei a anuntat ca intentioneaza sa se casatoreasca in viitorul apropiat cu prietena lui, Sabina Visinari, proaspat avocat.

Publicitate și alte recomandări video