Miliarde de euro ale UE se duc pe apa simbetei la Iasi

Pentru ca asa s-a negociat la nivel de Guvern cu UE, sume impresionante din banii comunitari sau ai Guvernului sint investite la Iasi in aductiuni de apa. Cum taranilor nu le convine sa plateasca apa, majoritatea pompelor din sate stau nefolosite si ruginesc de ani buni. Ca sa realizati proportiile acestei investitii nefolositoare deocamdata, va spunem ca banii ar ajunge pentru a asfalta complet de trei ori toate drumurile judetene neasfaltate in acest moment, in lungime de 600 km. Iata insa paradoxul: normele UE privind gradul de civilizare pun accent mai mult pe apa decit pe drumuri. Dezvoltarea economica nu poate avea insa loc in afara unei infrastructuri rutiere.

Un sfert din comunele din judet are dupa ce bea apa, restul merge cu galeata la fintina. In sase ani au fost alocate pentru alimentarea cu apa si canalizare, prin diverse programe, fonduri de peste 96 milioane lei noi. Investitiile au fost facute insa "ca sa fie", sefii RAJAC recunoscind ca in marea majoritate a comunelor banii cheltuiti pe aductiuni de apa sau canalizari nu se vor recupera niciodata. "Pentru ca o regiune sa se dezvolte economic, trebuie sa duci acolo drumuri, apa si canalizare. Trei lucruri care trebuie duse la tara pentru ulterioare investitii si pentru confortul oamenilor", a declarat Ioan Toma, directorul RAJAC. In urma programelor de apa de la nivelul judetului, au fost trase 730 km de conducta. Practic, in sase ani au fost montate conducte care ar putea ajunge pina la Timisoara. Toate acestea in conditiile in care, pina in 2018, intreg judetul ar trebui sa beneficieze de alimentare cu apa si canalizare. Teoretic, in 11 ani ar trebui investite peste 1,2 miliarde lei noi (12.000 miliarde lei vechi), de 13 ori mai multi bani decit s-au alocat la acest capitol in ultimii 10 ani. Un calcul simplu arata ca aceasta suma ar ajunge pentru a asfalta de trei ori toate drumurile judetene din Iasi. "Pentru a asfalta un km de drum judetean, ar trebui in jur de 7 miliarde lei vechi, iar in judet mai sint cam 600 km de drum de asfaltat", a precizat Romeo Stoica, directorul Serviciului Public de Administrare a Drumurilor Judetene.

Aductiuni si canalizari haotice

In urma cu zece ani, Consiliul Judetean (CJ) a demarat diverse proiecte de aductiune cu apa si canalizare la nivelul judetului prin diverse filiere. Astfel, au fost contractate credite externe guvernamentale, au fost demarate proiecte cu finantare europeana, au fost alocati bani din bugetul propriu al CJ sau, mai nou, din profitul RAJAC. Potrivit conducerii CJ, incepind cu acest an se va incerca atragerea de noi fonduri europene pentru aductiunile de apa din judet. "Daca la nivelul judetului pina in 2015 nu va exista alimentare cu apa, iar pina in 2018 nu va fi canalizare, Guvernul va plati amenzi catre UE. Asa am negociat pentru a putea adera si trebuie sa respectam aceste termene. In caz contrar, vom plati amenzile", a explicat Toma.
Un prim program de aductiuni de apa care s-a derulat in judet a fost Solel Boneh, prin care, in 1997, in baza unui credit extern contractat la nivelul Guvernului, au fost realizate alimentari cu apa in peste 20 localitati. Totodata, prin programul SAPARD, au fost obtinute fonduri pentru aductiuni cu apa in 13 localitati. Prin acest program, de fonduri de preaderare, se dorea alimentarea comunelor prin instalarea unor cismele de la care localnicii puteau sa-si ia apa. Aceasta modalitate de alimentare nu a fost una profitabila, pentru ca majoritatea beneficiarilor nu plateau serviciile puse la dispozitie. "Cind au fost instalate cismele, contractul se incheia cu Primaria, iar localnicii se certau intre ei pentru ca unii consumau mai mult, iar altii mai putin si nu se recuperau banii", a precizat Toma. Mai mult, primarii trebuiau sa angajeze specialisti pentru administrarea retelelor de apa. In majoritatea comunelor, aceste cismele au fost desfiintate in urma cu doi ani.
Tot in 2005, a fost infiintata o asociatie intre comunele racordate la sistemul de alimentare. Aceasta asociatie a cedat drepturile de exploatare a aductiunilor de apa catre RAJAC, si asta pentru ca primariile nu puteau suporta costurile angajarii unor specialisti, si nici nu puteau deveni operatori de servicii. Din acest an, locul cismelelor a fost luat de bransamentele individuale. Chiar daca in acest mod doar o mica parte a locuitorilor unei comune beneficiau de apa curenta, exista garantia platii serviciilor. "Cismelele au fost desfiintate pentru ca nu se recupera investitia", a explicat Toma.

2% din iesenii de la tara au apa curenta

Potrivit conducerii regiei, la nivelul comunelor sint in jur de 10.000 de bransamente individuale din peste 120.000 de potentiali locuitori care ar putea beneficia de alimentarea cu apa. Astfel, din cei peste 460.000 de locuitori din mediul rural, doar 2% sint racordati la sistemul de alimentare. "Este apa in comuna, in satul Tansa, dar pe strada noastra nu a ajuns. Noi folosim apa de la fintina care nu e in curte si e cam greu. Daca am avea posibilitate, ne-am trage si noi, dar nu a ajuns pina aici. Fara discutii ca ne-am bransa, pentru ca avem animale si ar fi in beneficiul nostru", a spus Dumitru Dabija, din comuna Tansa.
Mai mult, alimentarea cu apa si canalizarea s-au realizat la nivelul judetului fara a respecta un plan, ci localitatile care obtineau fonduri demarau investitia. Astfel, din cele 31 de comune care au alimentare cu apa, o parte a folosit ca sursa de alimentare captarile subterane. Insa, in comune ca Plugari, Miroslovesti sau Gropnita, cantitatea de nitrati depasea limita maxima admisa, ceea ce a determinat alte investitii pentru alte sisteme de aductiuni din conductele RAJAC pentru ca apa distribuita sa fie potabila.
Oricum, investitiile din mediul rural sint considerate ca fiind nerecuperabile. "In aceste  zone, costurile sint mult mai mari decit se obtine prin exploatare. In toate localitatile in afara de Iasi si Halaucesti se merge pe minus", a afirmat Toma. Astfel, din cei peste 3.000 de locuitori din comuna Tansa, doar 60 sint bransati la alimentarea cu apa, iar din cei aproximativ 3.500 de localnici din Rediu, doar 24 au apa de la RAJAC. Mai mult, potrivit conducerii RAJAC, nu numai in comune cu aductiuni de apa se recupereaza greu investitiile, ci chiar si in orase ca Hirlau, unde sint doar 735 de bransamente. Normele europene, dar si legislatia romaneasca impun ca pina in 2018 sa existe alimentare cu apa si canalizare in mediul rural. Necesarul estimat de conducerea RAJAC pentru o asemenea investitie este de 350 de milioane de euro. Conducerea CJ sustine ca aceasta investitie este posibila utilizind cu precadere fonduri europene. "CJ este eligibil pe proiecte europene. Noi am obtinut ca un consultant, pe care urmeaza sa-l alegem cel mai probabil anul viitor, sa faca proiectarea pentru intreg judetul la sistemul de alimentare si canalizare. Va face un master plan si aici vor fi incluse si proiectele pe care deja le avem si cele pe care urmeaza sa le facem pentru comunele care nu au redactat inca studiul de fezabilitate", a precizat presedintele CJ, Lucian Flaiser. Astfel, CJ va realiza un plan unitar pentru intreg judetul, iar sistemele de alimentare nu vor mai fi realizate haotic.

350 milioane euro necesare pentru a trage apa si canalizare in tot judetul

La acesta data, 12 comune nu au nici o intentie in a realiza un sistem de alimentare cu apa. Astfel, comune ca Tatarusi, Cristesti, Valea Seaca, Grozesti, Draguseni, Roscani sau Tiganasi nu si-au trasat nici macar un plan pentru viitoare aductiuni. Cele mai multe localitati de la nivelul judetului au studii de fezabilitate redactate sau proiecte tehnice finalizate si asteapta doar fondurile pentru lucrarile propriu-zise. "Am obtinut pe ordonanta de Guvern nr. 7, privind programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, bani pentru aductiune de apa. Vom organiza licitatia in vara", a precizat viceprimarul comunei Lungani, Constantin Simion. Astfel, autoritatile doresc realizarea de aductiuni, dar nu se stie in ce procent va fi utilizat sistemul, in conditiile in care majoritatea populatiei din Lungani traieste din ajutoare sociale, iar peste 20% din populatie este de etnie rroma. Teoretic, si aceste sisteme sint investitii sociale.
Conducerea CJ sustine ca singura solutie pentru rezolvarea problemei alimentarii cu apa in judet este infiintarea unui operator regional, care sa gestioneze toate sistemele de alimentare cu apa si canalizare de la nivelul Iasului. "RAJAC ve deveni operator regional. Daca celelalte regii de la nivelul judetului vor vrea sa se subordoneze operatorului, bine, daca nu, vor trebui sa se descurce singuri", a afirmat Flaiser. Concret, acest operator regional va deservi intreaga regiune si va putea sa atraga si fonduri europene. Astfel, pe principiul solidaritatii, UE va aloca fonduri pentru modernizarea regiei si realizarea de aductiuni doar daca si localitatile mici, neprofitabile, vor fi alimentate cu apa. Conducerea RAJAC estimeaza ca pina in 2013 vor putea fi atrase 100 de milioane de euro din fonduri europene, iar restul sumei necesare, respectiv 250 milioane de euro, va fi acoperita din imprumuturi. "Vom face rost de bani, vom gasi solutii pentru ca pina in 2018 sa fie apa si canalizare in judet. Daca e nevoie, am sa mai obtin doua-trei mandate pentru a fi sigur ca se atinge obiectivul", a afirmat Flaiser.

Publicitate și alte recomandări video