Nichita declara razboi Clujului

"Iasul trebuie sa devina al doilea centru economic al tarii"

Definitie

1. Definiti Iasul intr-o fraza.

– Un spatiu binecuvintat, capitala culturii si spiritualitatii romanesti.

Prioritati

2. Care sint in viziunea dvs. primele cinci prioritati ale Iasului?

– Exista doua obiective generale legate de Iasi. Primul este cel legat de faptul ca trebuie sa ajunga un centru economic puternic, al doilea al tarii dupa Bucuresti, iar cel de-al doilea este cel legat de pregatirea Iasului pentru a deveni capitala culturala europeana. Aceste doua obiective generale insumeaza o serie intreaga de prioritati si de proiecte, dar, daca iau clipa de fata si discutam despre centru economic, discutam despre tot ceea ce inseamna investitii private, investitii in infrastructura, in invatamint, in sanatate, in sustinerea culturii si asa mai departe. Exista un numar de proiecte care sint importante pentru aceste obiective generale. As incepe cu traficul urban. Aici intra mai multe retele de trafic, si reteaua de strazi si managementul traficului, reteaua de transport in comun. Apoi ar urma aeroportul, depozitul ecologic, si aici ma refer nu numai la acest depozit, ci si la modul in care este realizat managementul deseurilor, inclusiv neutralizarea gropii de gunoi de la Tomesti. Daca nu facem acest lucru, atunci vom atrage penalitati, si acest lucru va insemna costuri suplimentare pentru fiecare cetatean. Apoi ar fi modernizarea sistemului de incalzire a orasului, ma refer aici la CET. Ciinii comunitari sint o prioritate, o alta componenta. Nu le-am definit in ordinea importantei lor, ci in ordinea in care imi vin in minte. Apoi, este vorba despre accesarea fondurilor europene. Este o prioritate absoluta, orice axa sau orice fond european care poate sa fie adus la Iasi trebuie sa fie accesat. Apoi, locuintele pentru tineri si cele sociale. Este o componenta importanta, ca sa putem elibera zone importante din oras, unde avem locuinte care stau sa se demoleze, si acolo stau si familii dezorganizate, cu terenuri foarte bune pentru dezvoltarea orasului, care sint blocate. Acest teren trebuie pus in valoare. Apoi, tinerii care ramin in Iasi au nevoie de locuinte, si cu cit se vor construi mai multe locuinte cu atit mai mult vor dori sa ramina in oras. Mi se pare de asemenea important sa oferim sali de clasa pentru a se invata numai dimineata, nu cu schimburi. O sa ies in campania aceasta cu doua subiecte foarte importante: dezvoltarea monumentelor si a spatiului. Daca vrei sa fii un centru economic puternic, trebuie sa ai o infrastructura bine pusa la punct.

Plan de investitii

3. Mentionati cinci investitii publice, mai mari de cinci milioane de euro, pe care le veti face in viitorul mandat.

– In primul rind, toate sint incepute si trebuie continuate. Este vorba despre imbunatatirea furnizarii agentului termic, in valoare de 23 de milioane euro, mai este o componenta pe care o s-o accesez, pe fonduri europene: costul pe mediu. Si acolo e vorba de aproximativ 50 de milioane de euro. Apoi, transportul in comun, si aici avem in proiect continuarea modernizarii liniei de tramvai. Proiectul este deja in clipa de fata de 20 de milioane de euro, achizitia a 50 de autobuze, care sint si in oferta mea electorala. Apoi avem managementul deseurilor, un proiect de 30 de milioane de euro. Pasarela Octav Bancila, care este un proiect previzionat la 25 de milioane de euro, si daca pot sa obtin eventual banii respectivi pentru modernizarea zonei, s-ar putea ajunge la mai mult de 25 de milioane. Drumurile nationale, indiferent de ceea ce se intimpla, trebuie sa fac apel la guvernare, si vom putea obtine fonduri ca sa modernizam; pe anumite zone va trebui sa acceleram si drumurile, si trotuarele, si aici este vorba de mult mai mult de 5 milioane de euro.

Apoi drumurile, pachete de 70 de strazi si unul de 46, care in clipa de fata sint investitii in lucru. Mai apoi, fondurile europene, care vor insemna modernizarea de strazi nord-sud in oras. Exista doua proiecte, dar il iau ca sigur pe unul, din care vom obtine sigur 5 milioane. Mai este un proiect legat de axa culturala a orasului.

Atragerea investitorilor

4. Aveti in plan idei concrete pentru atragerea investitiilor in sectorul productiv si al serviciilor? Care sint acestea?

– In primul rind este vorba de a continua ceea ce am inceput. De exemplu, Siemens, care a venit la Iasi cu partea de IT, dar si productiv, pentru ca ei au plecat cu servicii, dar in viitor se vor axa si pe productie. Trebuie ca municipalitatea sa ofere sprijin celor care vor sa investeasca. A doua componenta este sa pui aproape infrastructura, astfel incit investitorul sa devina tentat. O alta masura importanta cuprinde terenurile, pe care putem folosi fonduri europene, si dau aici exemplul unui proiect. Proiectul de construire a unei autogari: adica trebuie sa mut totul de acolo, demolez totul, scot la licitatie totul pentru a folosi apoi totul pentru capital privat ca sa construiasca localuri, spatii comerciale. Mai sint terenuri in oras care sint in zone centrale, avem locuinte date cu chirie unor familii care stau in locuinte ce se afla intr-o stare aproape de demolare. Mutarea lor in alte spatii este necesara. Avem terenul de la Moara de Vint; putem pune la dispozitie terenul nu numai pentru productie, dar si pentru servicii, pentru ca acolo va lua fiinta un alt cartier. Asadar, conteaza in principal terenurile si infrastructura.

Trafic

5. Ce solutii aveti pentru descongestionarea traficului?

– Atunci cind discutam de trafic, trebuie sa discutam de cinci domenii de actiune. Un prim domeniu este infrastructura stradala; al doilea, managementul si controlul traficului; managementul parcarilor este al treilea; al patrulea, transportul in comun, si al cincilea, transportul persoanelor in regim de taxi. Pe fiecare componenta exista o serie de masuri si de proiecte care conduc la a rezolva traficul din oras. Reteaua stradala: trebuie refacuta acolo unde este stricata, trebuie sa marim reteaua stradala acolo unde ea este afectata, ma refer aici la linia de tramvai, daca luam Alexandru cel Bun, daca luam zona din Vasile Lupu. O mare parte din sosea nu poate fi folosita in trafic pentru ca este ocupata de linia de tramvai. Si atunci, modernizind linia de tramvai, redam traficului inca doua benzi. In rest, trebuie sa aplicam aceleasi proceduri pe care le-am aplicat in Socola, unde se pot face acele parcari. Cind discutam despre strazi, vorbim si despre un pachet intreg pe care l-as defini ca infrastructura stradala. Despre masuri clare care se regasesc in fiecare proiect, atunci cind discutam despre modernizari stradale. Deci, trebuie sa refac inclusiv infrastructura drumului; construiesc, ca pe el sa poata circula si masini mai grele decit au circulat pina acum. Cind discutam despre drumuri care nu pot fi modernizate decit pe fonduri structurale, atunci inseamna ca modernizez inclusiv pistele pentru biciclisti, inclusiv pentru transportul public; trebuie deci sa creez banda pentru transportul public pentru a putea respecta graficul, dar si pentru a putea incuraja oamenii sa vina spre transportul public. Pentru ca omul sa poata sa ajunga intr-un timp bine calculat la destinatie, dar si sa descurajez mersul cu masina. Managementul controlului traficului este un soft, este un sistem, care in clipa de fata incearca sa se aplice si in alte tari din Europa, si pe care si noi in clipa de fata incercam sa-l achizitionam. In momentul de fata angajam consultanti, facem caiet de sarcini, astfel incit sa asigur unda verde pe culoare cit mai lungi, in functie de cum este traficul in fiecare intersectie. Nu se mai merge pe acelasi sistem la semafor, sa astepti 45 de secunde, ci, in functie de traficul din oras, astepti 20 sau poate 60 de secunde in acelasi loc. Este un lucru pe care il face softul, prin calcul, pentru ca el are viziune asupra intregului trafic, si din periferia, si din centrul orasului, si astfel el descongestioneaza foarte bine.

Criza locurilor de parcare

6. Cum credeti ca poate fi rezolvata problema parcarilor?

– Un inceput l-am facut, prin faptul ca parcarile de la Casa de Casatorii si cea de la Policlinica nr.1 sint luate de privat. Ajuta insa si faptul ca am inceput sa facem parcari noi si in cartiere, iar acum vrem sa incurajam investitorii in privinta parcarilor. Avem in centrul orasului spatii unde vom putea face si spatii pentru parcare si comerciale. Vom avea o parcare foarte importanta la Palas. Am identificat in zona Alexandru un loc unde se vor face parcari atit subterane, cit si supraterane.

Strazi

7. Care sint principalele probleme ale infrastructurii stradale si ce solutii aveti pentru acestea?

– Exista mai multe categorii de strazi. In primul rind sint strazi, cum ar fi Independentei, Stefan cel Mare, Pacurari, Alexandru cel Bun sau Socola, folosite pentru a se ajunge dintr-o zona in alta. O parte din acestea arata inca bine, dar ele deja au ajuns la o faza de imbatrinire a asfaltului. Ce e bine acolo e ca avem o infrastructura a strazii dimensionata si pentru traficul greu. Avem in schimb strazi inguste in oras, care sint vai de capul lor si care au nevoie in clipa de fata de modernizare. Ce inseamna asta: sa dau afara totul, cum am facut in Balcescu, in cartierul Aviatie, sau in alte zone, unde am avut piatra; vin si refac infrastructura complet in functie de sarcinile pe care le am din traficul auto pe acele zone. Fac toata aceasta infrastructura din bordura in bordura.

Sint sume enorme, si banii vin ca si proiecte mai departe. Avem in clipa de fata 70 de strazi, unele de piatra, sau unele de pamint si care nu au vazut asfalt in viata lor, cum este zona Smirdan, Malu, zona colaterala Sfintului Lazar, cum este zona Aviatie, si cum era chiar Vasile Ureche din Mircea, o parte din Poitiers si asa mai departe. In clipa de fata, ele au fost modernizate. Procedura e aceeasi: infrastructura completa, in care trebuie sa se refaca si alimentarea cu apa, si canalizarea; unde cablul electric nu este bun, trebuie inlocuit, unde conducta de gaz e veche, trebuie inlocuita.

Iar ca finantari, o data avem bugetul local, din care fac reparatii in oras si modernizari; doi: avem imprumutul; apoi avem fondurile europene.

Transport in comun

8. RATP inregistreaza pierderi de 300 milioane lei vechi pe zi. Cum ii vedeti viitorul si care ar fi rolul Primariei?

– Asa cum am reusit in acesti ultimi doi ani sa redresam din punct de vedere economic CET, pentru ca CET este in clipa de fata la o situatie cam de 10% datorii fata de cit avea acum doi sau trei ani. RATP are nevoie de doua directii de reabilitare. In primul rind una interna, cu management, si care in clipa de fata este analizata de consultantii BERD, pentru a identifica toate modurile in care trebuie sa intervenim astfel incit dezvoltarea sa ca unitate sa conduca spre o evaluare corecta a cheltuielilor, o identificare exacta a pierderilor si a modului cum gasesti resurse ca sa nu mai existe acele pierderi. Nu va putea fi rezolvata situatia RATP decit in clipa in care vom reusi sa convingem Guvernul si Comisia Europeana ca de o parte din penalitati si din datoriile istorice care vin de ani si ani de zile sa fie iertat RATP. In cazul in care nu va fi iertat RATP, atunci inseamna ca bugetul local va trebui, in urmatorii ani, sa aloce o subventie destul de importanta catre RATP. Foarte multe unitati de stat au fost absolvite de datoriile la buget in clipa in care au fost privatizate. Daca i-am dat privatului sa faca profit de a doua zi, de ce nu as incerca sa ajut si o unitate de serviciu public ca sa nu pun bir pe populatie? Am, nu am calatori, eu trebuie sa circul cu tramvaiul si cu autobuzul. Vom face si managementul traficului si acel dispecerat de monitorizare a traficului din oras. Atunci vom putea intr-adevar sa reducem numarul de autovehicule la strada in functie de cum am eu in fiecare statie calatori. Am o vedere generala, nu trebuie sa merg de aici pina dincolo ca sa-mi dau seama cine sta in statii.

Maidanezi

9. In cit timp si cum veti rezolva problema ciinilor vagabonzi?

– Proiectul acesta este inceput de acum doi ani. Sigur ca proiectul nu a putut sa-si arate, sa spunem, rezultatele, dintr-un motiv foarte simplu: ca este pe 7 ani de zile. Initial, s-a spus ca avem in jur de 10.000 de ciini in oras, iar acum, in inventarul pe care l-am facut acum doi ani de zile, am ajuns la 25.000 de ciini in oras. Faptul ca i-am trecut prin padoc, – cea mai mare parte dintre ei -, ca au fost sterilizati, va conduce de aici incolo sa nu se mai inmulteasca. Nu am spatiu sa tin 25.000 de ciini la un loc, pentru ca apar alte fenomene. In timp, ei isi vor duce viata, cit va mai fi, nu se vor mai inmulti, si incetul cu incetul numarul lor va incepe sa scada. Eu cred ca in mandatul care vine problema va cunoaste o imbunatatire substantiala. Mai mult, imi dau seama ca trebuie sa se tripleze numarul de padocuri.

Inca un lucru foarte important: am lucrat bine pina la un punct cu asociatia. Din pacate, dinsii nu au reusit mai departe la a convinge o parte din populatia care este iubitoare de ciini sa si-i ia pe acei ciini si sa-i ingrijeasca mai departe.

Locuinte

10. Puteti estima cite locuinte vor fi construite in mandatul viitor al dumneavoastra?

– Nu pot, din mai multe motive. Pentru ca sint mai multe tipuri de locuinte pe care vrem sa le construim. Sint cele ale ANL, care nu depind de mine, ci de Guvern.

Cele care sint din fondurile noastre pot sa spun ca sint in clipa de fata cele 244 in executie si a aparut acest program pentru tineri. In functie de numarul de tineri care se va inscrie si de tipul de apartament pe care si-l doreste vom pune acel program in aplicare, ceea ce inseamna teren dat de catre Primarie, infrastructura facuta de catre Primarie, iar componenta sociala va fi in functie de proiectele care sint din urma. Spre exemplu, acele 244 de locuinte: venim si rezolvam situatia celor care sint chiriasi in clipa de fata, inclusiv situatia celor care sint in locuinte care trebuie demolate. Sint multi privati care fac locuinte. Nu toti construiesc locuinte de lux. Multi dintre ei construiesc locuinte care sint accesibile clasei medii. Deci si piata ne va ajuta. Vom incuraja locuintele pentru tineri prin faptul ca vom face infrastructura, iar daca va fi nevoie de o mie, doua mii, trei mii de locuinte, le vom face.

Intretinerea la bloc

11. Cum va evolua pretul intretinerii in mandatul dumneavoastra?

– Si in mandatul care a trecut, preturile la serviciile care afecteaza cheltuielile la intretinere ale cetatenilor au fost pastrate la un nivel scazut. Deci luam energia termica, luam si salubritatea, iar alimentarea cu apa, deci pretul la apa nu este al nostru, este al Consiliului Judetean, si in viitor va trebui ca acest pret sa ramina aici, sa nu mai creasca, decit doar daca mai exista inflatie. Tot ce inseamna componente din serviciul public al Primariei am incercat sa inghetam preturile, sa nu creasca. Am o problema pe care nu pot sa o controlez si nu depinde de primar. E vorba de pretul combustibilului. Politica energetica a tarii nu poate sa o faca primarul. Nu depinde de mine cresterea preturilor, ci de Guvern si de piata mondiala. Dar Guvernul poate, prin sistemul de licitatii, prin sistemul de gindire a tipului de combustibil, sa ajute ca aceste preturi sa ramina mai jos. Investitiile pe care le facem ne ajuta sa asiguram de aici incolo un pret stabil al gigacaloriei, chiar in scadere, iar daca discutam de combustibil, nu mai depinde de noi. Deci, combustibilul ne poate afecta intr-un mod negativ sau intr-un mod pozitiv. Acum, ca discutam despre combustibil, de la an la an pretul s-a dus foarte sus. Am plecat in 2004 de la 55-56, chiar 54 dolari/tona si am ajuns anul trecut la 100-105 dolari/tona.

Fotbal

12. Cum vedeti viitorul echipei Poli Iasi. Veti finanta echipa cu bani de buget?

– Eu sper ca anul acesta s-a intimplat un lucru benefic, in sensul ca pentru prima data am reusit sa atrag un numar de noua investitori, din care nu toti noua si-au onorat obligatiile care si le-au asumat initial, dar cred ca ceilalti care au intrat si au inceput sa prinda gustul vor ramine in continuare la echipa de fotbal. Eu doresc foarte mult ca aceasta echipa sa fie sustinuta din bani privati, iar noi, municipalitatea, sa ajungem intr-un an, doi, de aici incolo sa asiguram doar baza sportiva. Asta-i proiectul pe care l-am visat de acum cinci ani. Cred ca dintre cei noua, unii vor pleca, doi sau trei, pe care nu i-am vazut pina acum sa vina la stadion si nu i-am vazut nici cu banii care sa-i dea. Dar am semnale ca vor sa vina si altii. Pe de alta parte, cred ca dezvoltarea economica a Iasului, care este un obiectiv general al meu, asumat, ne conduce la investitii serioase in oras, iar cei care vor face investitii serioase in oras vor avea nevoie si ei de publicitate sau vor putea sa intre in structura de conducere a clubului. Si eu sper ca, incetul cu incetul, ei sa poata prelua echipa. Dorinta mea este ca acest club sa fie finantat de privati, pentru ca pot sa gestioneze jucatorii, pot sa-si aduca jucatori, sa investeasca in jucatori, iar noi, municipalitatea, sa le asiguram baza sportiva.

Parteneriat politic

13. Sa presupunem ca aveti un rival politic la presedintia Consiliului Judetean. Ce obiective comune va propuneti sa negociati cu el?

– In primul rind, presedintia Consiliului Judetean va fi asigurata de catre PSD, si cu asta am incheiat. Si pina acum, stiti foarte bine ca, aparent, eu si Flaiser eram in acelasi partid, eram foarte buni prieteni. Nu era asa. Aparent era chestiunea asta, dar proiectele care erau importante pentru judet, pentru Zona Metropolitana, au fost sustinute chiar daca mie, la un moment dat, nu mi-au convenit anumite aspecte care pe care mi le-a impus CJ. Vom continua proiectele pe care le-am inceput, cele legate de Golia, de Centrul Expozitional, ne-am oferit tot timpul disponibilitatea de a ajuta si in proiectul Aeroportului. Am fost tot timpul deschisi, inclusiv in tot ce inseamna regia de alimentare cu apa, si sa speram ca in mandatul viitor vom reusi intr-adevar sa facem aceasta asociatie intercomunitara sa functioneze conform legii si conform normelor, si nu conform principiilor unui presedinte sau unui om. Cred ca Primaria si Consiliul Judetean au obligatia de a dezvolta Zona Metropolitana.

Fonduri UE

14. Ce fonduri europene estimati ca puteti aduce in oras?

– Sa luam fiecare proiect in parte si sa le discutam: CET e 50 de milioane si cu 7 milioane, 57, drumurile nationale – sint 20 de milioane, Axa 4 Autogara – nu stim in clipa de fata, pentru Octav Bancila sint aproximativ intre 25 si 50 de milioane. Deci, in jurul a 150 de milioane. Peste 150 de milioane.

Iasul in lume

15. Vedeti un rol important international pentru Iasi si care ar fi acesta?

– In primul rind, un rol foarte important, din cauza ca Regiunea Nord-Est este regiune a Uniunii Europene, si dezvoltind aceasta regiune inseamna ca ai un rol international, pentru ca aceasta regiune este componenta a Uniunii Europene. Faptul ca Iasul a fost definit pol de crestere va avea o serie intreaga de avantaje, adica putem accesa pe axa I fonduri cu prioritate, fonduri care sint alocate pentru polii de crestere, de catre Uniunea Europeana, deci avem deja o componenta foarte serioasa. Aceasta regiune, si in special Iasul, poate sa aiba un rol deosebit in extinderea Uniunii Europene. Sintem la granita cu Moldova, exista acest proiect enuntat si de UE si de o parte din Republica Moldova, Ucraina de asemenea, si stiti foarte bine ca si in Transilvania a fost treaba asta, in Timisoara. Timisoara, Oradea au avut un rol foarte important cind Ungaria era in UE, am si dezvoltat zona respectiva. Eu cred ca poarta de intrare dinspre Est, care este Iasul, va avea un rol foarte important in ceea ce inseamna componenta internationala. Mai este un lucru pe care vreau sa-l scot in evidenta: faptul ca sintem o capitala a spiritualitatii din sud-estul Europei. Vin oameni de peste tot, stiu ce se intimpla aici si nu mai trebuie sa o inventam noi – este capitala spiritualitatii din sud-estul Europei. Si, daca reusim sa rezolvam si situatia, in mod oficial, de capitala culturala europeana, atunci aceasta componenta internationala creste si mai mult.

 

Scurt CV:  Fotbal, administratie si politica

Gheorghe Nichita implineste anul acesta 52 de ani, fiind nascut pe 15 septembrie 1956, in Dorohoi. A absolvit cursurile Liceului Teoretic nr. 2 din orasul natal, apoi Facultatea de Hidrotehnica la Bucuresti, obtinind diploma de subinginer in Constructii. Ajunge la Iasi dupa absolvire, fiind angajat in 1979 la GIGCL Iasi – Sectia Apa. In paralel, studiaza in perioada 1982-1987 la Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universitatii " Cuza" din Iasi, obtinind diploma de licenta in Economia industriei, constructiilor si transporturilor. Ulterior, intre anii 1991 si 1995 studiaza si la Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universitatii Tehnice "Gh. Asachi" din Iasi, devenind inginer in specializarea Constructii Hidrotehnice.

In perioada 1991-1996 este presedinte al Comisiei de Arbitri a Asociatiei Judetene de Fotbal Iasi. In august 1996 este numit manager interimar al RAJAC, functie detinuta pina in iunie 2003, cind a devenit viceprimar.

Si-a inceput cariera polica in iunie 1995, ca membru PD, fiind si vicepresedinte al filialei. Din aceasta postura a obtinut un mandat de consilier local (1996-2000) si a candidat la Primarie in anul 2000, obtinind insa sub 5% din voturi. In iulie 2000, Nichita devine membru PSD si mai obtine un mandat de consilier local. In iunie 2003 ajunge viceprimar, iar sase luni mai tirziu, beneficiind de numirea lui Constantin Simirad ca ambasador in Cuba, Nichita devine primar interimar. In iunie 2004 candideaza din nou la Primarie si cistiga, in turul 2, cu aproape 60%. In aprilie 2006 obtine functia de presedinte al Organizatiei Judetene Iasi a PSD, pentru ca in decembrie sa fie ales vicepresedinte PSD la nivel national, responsabil pe Regiunea Nord-Est. Este casatorit, locuieste cu familia la o vila in Copou, linga RAJAC, si are doua fiice, ambele absolvente de studii superioare.

Publicitate și alte recomandări video