Reteaua spoliatorilor la patru ace

Liderii gruparii inchiriau sedii bine amenajate si depozite mari, apoi pozau in afaceristi potenti, cu cifre de afaceri mari. Dupa ce dadeau mai multe "tunuri" cu cecuri fara acoperire, inchideau tot in localitate si isi mutau "afacerile" in alt oras, la sute de kilometri departare. Dupa ani buni de activitate, li s-a infundat la Iasi.

Reteaua de tepari ai carei membri foloseau mai multe identitati false a creat un prejudiciu prin inselaciuni de peste 2 milioane de lei noi. Procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) Iasi au identificat pe parcursul anchetei nu mai putin de 30 de societati comerciale din Tirgu Mures, Baia Mare, Bistrita, Timisoara, Giurgiu, Cluj, Botosani, Bacau, Brasov, Constanta sau Bucuresti. Acestea au livrat marfa catre firmele controlate de grupare si au primit in schimbul marfurilor file cec fara acoperire. Procurorii DIICOT descriu in actul de acuzare metodele prin care membrii gruparii au reusit sa insele zeci de firme. Sefii retelei preluau firme pe care mai apoi le treceau pe numele unor persoane interpuse. Luau documentele societatilor si expediau comenzi de marfuri pe care le achitau cu file cec. In momentul in care filele cec urmau sa intre la decontare, dispareau si isi continuau afacerile sub alte nume si cu alte societati comerciale. Marfurile achizitionate erau vindute apoi sub pretul pietei catre alte firme sau catre firme fantoma controlate de retea. Totul a picat in momentul in care si-au mutat cartierul general la Iasi.

Un moldovean, un muntean si o ardeleanca

Pentru a avea credibilitate in ochii viitorilor parteneri, acestia inchiriau depozite si sedii pentru firma si angajau reprezentanti comerciali. Gruparea a fost pusa pe picioare in luna martie a anului trecut de Dan Riscu (38 de ani), din Navodari, considerat liderul retelei, Constantin Stefan (50 de ani), din Focsani, si Georgiana Alexandra Pit (39 de ani), din Chisineu-Cris (Arad). Toti trei sint clienti vechi ai Politiei, avind mandate de arestare sau de executare a pedepselor pentru infractiuni de inselaciune. Riscu figura ca urmarit general in baza unui mandat de arestare pentru fals si inselaciuni de peste 4 miliarde de lei vechi, la comiterea infractiunilor folosind identitatile false. Constantin Stefan este cautat de anchetatori pentru executarea unei pedepse de sase ani si sase luni de inchisoare pentru inselaciune. Georgiana Alexandra Pit figura ca urmarita general pentru executarea unei condamnari de zece ani inchisoare pentru inselaciune, fals si uz de fals. "Au constituit o grupare organizata in vederea savirsirii de inselaciuni prin racolarea unor persoane interpuse, cu pregatire si venituri modeste, dispuse ca in schimbul unor sume de bani sa devina administratori ai unor societati comerciale, si sa predea membrilor gruparii toate inscrisurile societatii, inclusiv carnete cu file cec semnate in alb", precizeaza anchetatorii in actul de acuzare. Procurorii sustin ca membrii retelei cautau firme cu vechime si rulaj mare in conturi, pentru a-si crea o impresie buna in fata viitorilor parteneri. De asemenea, ca sa dea impresia unor afaceristi de succes, deschideau conturi noi pe numele firmelor, inchiriau spatii pentru birouri si depozite, contractau servicii de telefonie si stabileau persoane din grup care sa actioneze in calitate de reprezentanti comerciali. Facturile legate de inchirierea spatiilor, achizitia de telefoane, faxuri, cartele telefonice, mobilier sau cheltuielile legate de hrana si intretinerea persoanelor racolate, transportul si depozitarea marfurilor erau cheltuieli pe care liderul gruparii, Dan Riscu, le facea pentru a ca „afacerile" sale sa para unele de succes.

Operau prin cel putin 8 firme

Tot pentru ca sa cistige increderea viitorilor parteneri, membrii retelei achitau un avans de pina la 20% din marfa cumparata, iar pentru diferenta pina la valoarea totala a marfii emiteau file cec, care ulterior erau refuzate la decontare din lipsa de disponibil. Inainte ca cecurile sa fie introduse la plata, firmele cu care lucrau membrii retelei isi incetau activitatea, sediile si depozitele erau parasite si gruparea isi muta activitatea in alta zona a tarii si continua „afacerile" cu alte societati comerciale. Procurorii au identificat mai multe firme folosite la comiterea inselaciunilor – Sicuro Gas SRL, Total Tehnic SRL, Mobextrem Proiect, Rosalina SRL, Food Research Company SRL, Developement Company SRL, Intelect Activ SRL si Daco Prodserv SRL, ultimele patru din Bucuresti. Pe linga metoda „clasica" de inselaciune prin cecuri fara acoperire, procurorii spun ca o alta modalitate prin care reteaua facea „afaceri" era acela de transfer al banilor prin conturi in baza unor borderouri de achizitii fictive sau falsificate. „Au achizitionat cantitati mari de cereale de la diferite societati agricole pentru care au intocmit borderouri de achizitie fictive in scopul de a ascunde provenienta ilicita a sumelor de bani, a cerealelor comercializate la negru, incasarilor ilegale de TVA si a justificarii circuitului fictiv al banilor prin conturile firmelor controlate de ei. Ca si justificare a retragerilor de numerar au transferat succesiv prin conturile societatilor pe care le controlau sume mari de bani, care in final prin folosirea borderourilor de achizitii false au fost retrase din conturi. Pentru efectuarea operatiunilor bancare s-au folosit sub identitate falsa aplicatiile online ale unitatilor bancare la care aveau deschise conturi efectuindu-se programari pentru retragerea sumelor de bani", sustin procurorii. Potrivit actului de acuzare, membrii retelei au achizitionat toate tipurile de marfa, de la lenjerie de pat si capoate de baie pina la alimente, carbuni sau materiale de constructii. Anchetatorii spun ca acestia comandau marfa pentru care anterior gasisera piata de desfacere si o puteau revinde repede, la subpret. Alaturi de cele trei persoane considerate lideri ai gruparii, procurorii DIICOT i-au mai pus sub acuzare si pe Dan Horia Ellenes si Vasile Hrib. De asemenea, anchetatorii continua cercetarile asupra altor sapte persoane care au sprijinit gruparea.

Discutie intre Dan Riscu si Georgiana Pit

Riscu: Pai mai imi trebuie un baiat, dar dupa trei, patru luni.

Pit: Pai de ce ? Nu poate tot el daca tu depui alea…

Riscu: Pai trebuie sa duc pe alta de aia, trebuie mutat, nu-i tot pe asta.

(…)

Riscu: Deci anul asta nu. La anul se poate, nu-i o problema, dar anul asta nu-i bine. Ca se fac legaturi.

Pit: Da, da, da…

Riscu: Intelegi?

Pit: Si pe aia cit ar fi?

Riscu: Ce?

Pit: Totalul.

Riscu: Oricum, o sa fie in principiu mai putin ca pe asta.

Pit: Da, da, da.

Riscu: Intelegi? Ca asta ia grosu’. Prima ia intotdeauna grosul

Pit: Ihi

Riscu: Urmatoarea, ce ramine.

Discutie intre Dan Riscu si Ghenadie Cazacu

Ultimul avea rolul de a identifica firme care accepta plata marfurilor cu file cec.

Riscu: Auzi? Mi-l poti pune pe domnul Hrib pe microbuz sau pe ceva sa-mi ajunga miine dimineata aici?

Cazacu: Azi!

Riscu: Nu, sa ajunga miine-dimineata sau in seara asta, oricind ar ajunge, ca eu am unde sa il cazez, nu e o problema. Am nevoie miine dimineata, trebuie sa mai duca niste acte la o… sa o ia dracu’ de banca.

Cazacu: Banuti ceva?

Riscu: Ce banuti?

Cazacu: Pentru el!

Riscu:. Ii dau, ii dau ceva acolo.

Cazacu: Cu acela ai rezolvat ceva?

Riscu: Mai, nu am aflat numele lui ala, dar auzi, eu mai am un cec in alb aici.

Cazacu: Da?

Riscu: Acum e la mine. Am dat de el ieri. Mi-am facut curat prin acte tot cautind si zic: ia uite ma, asta e la mine.

Publicitate și alte recomandări video