Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Zeci de evrei masacrati si ingropati in padurea Popricani

Cercetatorii au terminat investigarea gropii comune din Valea Climoaiei. Se pregatesc de a doua

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Noi amanunte au iesit la iveala in cazul gropii comune din Valea Climoaiei, Popricani. Cercetatorul Adrian Cioflanca a anuntat astfel numarul total al cadavrelor, fiind vorba despre aproximativ 40 de corpuri, existenta in groapa a unui ceas din aur si a unui medalion din aur, printre altele, ce ar putea contine fotografii sau date. Acesta a vorbit si despre posibilitatea de a incepe o noua cercetare cu privire la o alta groapa comuna in judetul Iasi. Cercetatorul Adrian Cioflanca, din cadrul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol", cel care a descoperit anul trecut groapa cu ajutorul unei echipe de arheologi si a martorilor teribilului masacru, a organizat ieri un workshop intitulat „Cercetarea interdisciplinara a istoriei Holocaustului. Gropi comune in judetul Iasi". Simpozionul a avut loc la Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" Iasi din cadrul Academiei Romane, workshop la care au participat dr. Alexandru Florian, directorul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel", institut care a finantat cercetarile in cazul gropii de la Popricani, si dr. Neculai Bolohan, din cadrul Facultatii de Istorie a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", coordonatorul echipei de arheologi ce a lucrat pentru descoperirea gropii comune de la Popricani.

    "In momentul acesta vorbim despre un numar de 36-43 de corpuri, inca nu este finalizata expertiza antropologica", a declarat ieri cercetatorul Adrian Cioflanca. In groapa comuna din Valea Climoaiei, Popricani, au fost ucisi si aruncati, astfel, cel putin 36 de evrei. Cei mai multi dintre ei sint barbati, apoi femei, dar si citiva copii. Toti au fost omoriti si pusi intr-o groapa ce are adincimea de aproximativ 40 de centrimetri in mijloc si o lungime de aproape trei metri. "Groapa are mai mult o forma conica, astfel incit cadavrele au fost puse unele peste altele, fiind compresate. S-au gasit in diferite pozitii, fie cu genunchii la gura, fie cu privirea in jos, fie intinse cu miinile si picioarele desfacute. Am reusit sa ne dam seama pina acum de faptul ca in groapa erau, practic, trei straturi de victime", a precizat dr. Neculai Bolohan, coordonatorul echipei de arheologi.

    Imaginea crimelor s-a conturat si in ochii cercetatorilor, iar scoaterea la suprafata a cadavrelor nu a fost deloc un proces usor de suportat, spun ei. "Au existat momente in care am fi avut nevoie de un psiholog. Ne-am dat seama cind am descoperit primele trei cadavre ca oamenii aceia aveau un nume, purtau niste haine si asa mai departe. Nu a fost deloc usor. Desi am reusit sa ne consiliem unii pe altii, am fi avut nevoie de un psiholog", a adaugat dr. Bolohan.

    Conducerea Institutului "Elie Wiesel" a explicat faptul ca ramasitele cadavrelor au fost preluate ulterior de catre Institutul de Medicina Legala (IML) Iasi, munca de teren fiind, astfel, incheiata pe 23 noiembrie anul trecut. "Se continua cercetarile antropologice pentru a se stabili numarul exact de victime, atit cit se poate, pentru ca numarul cadavrelor este mai mare decit cel al craniilor. Vor fi niste teste ADN si la IML Bucuresti. Se va realiza si o cercetare stiintifica legata de victime, pentru a stabili apartenenta la un anumit grup ocupational al acestor persoane. Probabil ca in citeva luni va exista o imagine mai clara, insa cu tot cu birocratie aproximez ca se va finaliza totul in circa un an", a precizat dr. Alexandru Florian, directorul Institutului "Elie Wiesel".

    Se incearca identificarea celor executati

    S-au gasit si schelete de copii executati. Cercetatorii spun ca mai exista cel putin o groapa comuna in zona

    Cecetatorii sustin ca cele peste 36 de cadavre vor schimba istoria pogromului de la Iasi si vor sublinia implicarea Romaniei in Holocaust. "Ipotezele cu privire la provenienta persoanelor ramin aceleasi, pe baza celor spuse de martori: fie erau victime din zona Copou si zone marginase, fie erau aduse de la Sculeni. Daca erau aduse din Copou, se intregeste ipoteza pogromului la Iasi, daca erau de la Sculeni, inseamna ca masacrul a avut loc in primele saptamini de razboi si ne intrebam daca a existat sau nu un plan initial a ceea ce s-a intimplat. Acum facem cercetari pe citeva mii de documente pentru a vedea daca se face trimitere undeva la masacrele din jurul Iasului. Nu am gasit trimiteri nicaieri la masacrul de la Popricani. Oricum, acest masacru nediscriminator de femei, barbati, copii va modifica istoria generala a Holocaustului si va spune ceva despre implicarea Romaniei in Holocaust", a declarat cercetatorul Adrian Cioflanca.

    Chiar daca cercetatorii nu stiu deocamdata cu exactitate cine erau acei oameni ale caror cadavre au fost descoperite, intrucit nu exista documente oficiale care sa ateste masacrul evreilor de la Popricani, ci exista doar martori, stiu sigur ca nu apartin unor militari, avind in vedere bijuteriile gasite in groapa. "Aceste cadavre apartin unor civili, pe parcursul sapaturilor nu am gasit deloc echipament militar. Am gasit in schimb un ceas din aur pe cadavrul unei femei, un medalion din aur, trei cercei din aur, o talpa de pantof de copil si altele", a mentionat cercetatorul Adrian Cioflanca.

    Acesta a explicat faptul ca medalionul si ceasul din aur nu au fost deschise in momentul in care au fost descoperite in groapa comuna. Si asta pentru ca, potrivit legii, obiectele trebuie sa fie predate Parchetului Militar, in acest caz, si sa fie supuse unor expertize. "Este posibil ca ceasul si medalionul sa contina fotografii, dupa cum era obiceiul atunci, nume, sau alte informatii. O sa va intrebati de ce le-am gasit acolo, daca martorii intervievati au declarat ca persoanele erau jefuite si chiar dezbracate inainte de a fi omorite si aruncate in groapa. Existenta acestor obiecte demonstreaza ca jaful era unul partial, mai ales ca avea loc noaptea, si ca nu aceasta era intentia", a mai spus cercetatorul Adrian Cioflanca.

    Artefactele gasite printre schelete

    Printre cele 60-70 de obiecte descoperite in groapa din Valea Climoaiei, se numara resturi de par uman, de imbracaminte, talpi de pantofi ce au apartinut unor femei si copii, nasturi, margele, sticle de apa de colonie, dar si tuburi de gloante si gloante fabricate la Copsa Mica Cugir in anul 1939, ceea ce arata implicarea armatei romane in masacru. Desi s-a realizat o expertiza balistica, specialistii nu au reusit sa stabileasca din ce arma au fost trase gloantele, avind in vedere gradul de deteriorare al acestora.

    Conducerea Institutului "Elie Wiesel" a precizat faptul ca aceste descoperiri fac parte dintr-un program de recuperare a memoriei privind spatiul public in Romania. "Societatea este destul de saraca in ceea ce priveste recuperarea memoriei. Groapa comuna de la Popricani, avind in vedere ca nu s-a mai descoperit una din 1945, de la Stinca Rosnovanu, constituie un discurs greu de demontat pentru cei care minimalizeaza astazi sau neaga Holocaustul. Este extrem de relevant acest exercitiu de a cerceta si de a gasi gropi comune, pentru ca ele furnizeaza date irefutabile despre cei trei mari actori: faptuitori, victime si martori. A gasi o groapa comuna nu este un simplu exercitiu arheologic, este o cercetare care se continua", a subliniat dr. Alexandru Florian, directorul Institutului "Elie Wiesel".

    Astfel, workshopul de ieri a avut rolul de a evidentia unele concluzii preliminare, avind in vedere ca ancheta nu s-a finalizat inca. A fost realizata o dezbatere pe seama celor descoperite, dezbatare la care au participat invitatii si cei prezenti in sala. "Proiectul este in desfasurare si am vrut sa punem in discutie intr-un mediu profesional rezultatele de pina acum. De asemenea, au fost lucruri pe care pina acum nu le-am putut declara, cum ar fi existenta unor obiecte valoroase, pentru ca nu erau preluate inca de catre autoritati si ne era frica sa nu dispara de acolo. Astazi am putut vorbi si despre artefactele descoperite intre timp si am prezentat si echipa", a afirmat cercetatorul Adrian Cioflanca.

    Ieseanul care a trait o viata cu imaginea evreilor executati in padure

    Cercetarile pentru descoperirea gropii comune de la Popricani au inceput in anul 2009, in luna octombrie. Cercetatorul Adrian Cioflanca a mers de mai multe ori in satele din comuna Popricani pentru a identifica martori ai teribilelor scene din luna iunie a anului 1941. Pe parcursul unui an, cercetatorul a realizat 10 interviuri de istorie orala in satele Vulturi si Cuza Voda si a stabilit, alaturi de localnici, locul unde ar putea fi gasita groapa comuna. Martorul cheie a fost un batrin in virsta de 86 de ani, Vasile Enache, cel care a aratat cu exactitate unde ar trebui sa fie facute sapaturile pentru a scoate la suprafata cadavrele. Pensionarul a fost martor direct al masacrului si a scapat de executie dupa ce le-a explicat militarilor ca el este crestin-ortodox, si nu evreu. Armata l-a lasat, astfel, sa plece, insa amintirea scenei groaznice ce se intimpla pe cind el avea doar 16 ani l-a urmarit toata viata. Prima incercare de a arata locul gropii a fost un esec, pentru ca Vasile Enache s-a speriat de cercetatori, a crezut ca acestia vor sa il omoare si a fugit. In cele din urma, insotit de catre un alt localnic, batrinul a mai mers o data impreuna cu cercetatorii in padure si a aratat locul in care au fost omoriti si ingropati evreii. Primele sapaturi la locul indicat de catre pensionar s-au facut la inceputul lunii octombrie, anul trecut. Echipa de arheologi a fost condusa de catre dr. Neculai Bolohan din cadrul Facultatii de Istorie, iar in cadrul proiectului a fost implicat si maistrul specialist pirotehnist David Catana din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU), proiectul fiind coordonat de catre Adrian Cioflanca.

    Descoperirea de la Iasi a facut inconjurul lumii

    Posibilitatea de a exista o groapa comuna in acest loc a fost adusa la cunostinta publicului si a autoritatilor locale si in anul 2002, in urma unui articol scris de catre ziaristul Catalin Croitoru. Autoritatile au dispus o ancheta, insa au intrerupt sapaturile dupa ce nu au gasit nimic. Locul in care s-a sapat in urma cu opt ani era la zece metri de cel real. Adrian Cioflanca a reluat, astfel, cazul in 2009, cercetarile fiind preluate de catre Parchetul Militar in luna noiembrie a anului trecut, dupa ce au fost descoperite cadavrele. Procurorii fac acum cercetari pentru infractiunea de omor.

    Groapa comuna descoperita in Valea Climoaiei din Popricani a facut inconjurul lumii. Descoperirea cadavrelor, 16 pentru inceput pina in luna noiembrie a anului trecut, care apartin, conform martorilor, evreilor ucisi in anul 1941 de catre trupele romane a fost facuta publica de catre cele mai cunoscute agentii de presa, editii online ale ziarelor si televiziuni din toata lumea.

    Prestigiosul cotidian francez "Le Figaro", postul de stiri american CNN, agentia de stiri americana "Associated Press, cotidianul israelian Haaretz, agentia britanica de presa "Reuters", cunoscuta agentie de stiri France Presse, postul britanic BBC, "China Post" si revista americana "Time" au fost printre primele care au anuntat descoperirea pe plan international. De asemenea, The Washington Post, MSNBC, CBS, Herald Sun sau Jerusalem Post au preluat, la rindul lor, informatiile facute publice de catre Associated Press.

    -------

    Documentele vremii vorbesc de o noua groapa comuna

    Cercetatorul Adrian Cioflanca a anuntat in cadrul workshopului de ieri ca are in vedere un nou proiect, fiind vorba de aceasta data despre o groapa comuna ce s-ar afla in Padurea Cirlig si pe care ar vrea sa o descopere.

    Daca in cazul gropii comune din Valea Climoaiei, Popricani, nu exista documente oficiale care sa faca trimitere la oribilele crime si la originea evreiasca a victimelor, in cazul gropii comune de la Cirlig exista astfel de documente, inclusiv marturii. Dumitru Captaru, prefectul Iasului la acea vreme, povesteste episodul intr-unul din rapoartele sale. Documentul a fost copiat de catre cercetatorul Adrian Cioflanca din arhiva Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington dupa originalele aflate initial la SRI si in prezent la CNSAS.

    Raportarea realizata de catre Dumitru Captaru dateaza din 3 iulie 1941. Prefectul Dumitru Captaru relateaza in raportul sau ca in ziua de 20 iunie a acelui an, 1941, au fost executati prin impuscare in padurea de linga satul Cirlig din comuna Copou, pe atunci, sase evrei, patru barbati si doua femei. „Cercetindu-se imprejurarile in care s-au petrecut acestea, s-a stabilit ca in ziua de 20 Iunie a.c., la orele 11, au trecut prin comuna Copou cei 6 evrei, escortati de trei soldati romani si un ostas din armata germana. Evreii au fost dusi in padurea din satul Cirlig si executati prin impuscare, la orele 12, in asistenta unui mare numar de ostasi din Regt. 41 Art., ce era cantonat in apropiere. Populatia din Copou si satele Munteni si Cirlig a privit de la distanta aceste executari. Locuitorul Clim Neculai din satul Cirlig declara ca, fiind chemat de ostasi, a fost pus sa dezbrace mortii. Sub hainele celor executati s-au gasit bani, in monede de cite 500 de lei. Cind ostasii au vazut banii, s-au repezit la numitul locuitor, i-au luat banii si i-au impartit intre ei. Se crede ca ar fi fost circa 50.000 lei", povesteste Dumitru Captaru in raportul sau.

    In acelasi act se arata ca documentele evreilor au fost distruse, iar militarii care au fost martori ai masacrului au plecat citeva zile mai tirziu din sat. "Actele evreilor executati au fost arse, iar hainele lor au fost date de catre soldati locuitorilor Neculai Clim, Anton Timofte si altora. Cadavrele evreilor executati au ramas goale pe locul de executie pina in ziua de 30 Iunie, cind au fost ingropate de o echipa de pionieri. Numele evreilor, precum si motivul pentru care au fost executati nu s-a putut afla. Regimentul 41 Art. din care faceau parte soldatii cari au asistat la executare si care au luat banii gasiti asupra evreilor a plecat din satul Cirlig in dimineata zilei de 30 Iunie a.c.", conchide Dumitru Captariu in raportarea sa.

    Cercetatorul Adrian Cioflanca sustine ca si localnicii din comuna Popricani vorbesc despre groapa din padurea Cirlig. "Localnicii pe care i-am intervievat pentru a descoperi groapa de la Popricani vorbesc si despre existenta unei alte gropi in padurea Cirlig. Speram sa ne ocupam de ea cit mai repede, insa deocamdata nu am stabilit nimic in acest sens", a declarat cercetatorul Adrian Cioflanca. Acesta a mentionat ca este doar o perspectiva si ca are in vedere obtinerea finantarii pentru noul proiect.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri