Flutur, Boc & Goga

miercuri, 26 august 2009, 19:51
5 MIN
 Flutur, Boc & Goga

Ceva imi scapa, totusi, din politichia romaneasca.

De fapt, nu ceva, ci mai multe.

Scandaluri peste scandaluri. Dezvaluiri. Iesiri la rampa. Anchete, contraanchete. Si totul se termina, de obicei, cu un mic sau un mare fis.

Acte ratate. Intrerupte la jumatate. Fara juisare. Eschibitii cit incape. Si la ce bun?

Si cind stai sa te gindesti ca tot razboiul acesta traian a inceput cu o scrisorica vinturata la televizor… Acum scrisorica s-a transfromat intr-o adevarata epopee. Auzi urlete, strigate de lupta. Vezi trupuri, si chiar suflete, in agonie.

Nu stii ce sa mai faci si astepti continuarea.

In fiecare zi se intimpla cite ceva. Se da o noua batalie. Dar protagonistii nu mor, ci la sfirsitul spectacolului se scoala triumfatori din praful de pe scena si se duc in cabine sa fac dus.

Iar noi asteptam cu sufletul la gura ca epopeea sa se sfirseasca intr-o apocalipsa.

Ei, as!

*

Ce figura, totusi, si acest domn Flutur!

De Sfintele Pasti aduce cu avionul lumina tocmai de la Ierusalim si o imparte prin biserici si manastiri, de se bucura nu numai viii, ci dau, ca sa zic asa, in clocot si mortii din "morminturi".

Apoi scrie pe dulcile coline, parca anume despadurite pentru asta, adunind turmele de oi sub forma de litere, cuvintul BUCOVINA, asta, asa, ca sa-l intimpine cum se cuvine pe domnul presedinte, cind acesta vine pe acolo, ca sa-si mai descreteasca fruntea si la soare, si la luna plina si sa ia si el, din sfinte candele, lumina.

In sinea sa, presedintele Flutur cred ca e multumit de treaba pe care a facut-o.

Poate ca nu chiar intru totul multumit, dar, totusi, multumit… Scuzati inadvertentele.

Desigur ca mult mai bine ar fi fost daca in loc de litere de oi ar fi scris cu litere de zimbri, ca sa poata suna apoi din buciume prelung ca, iata, in sfirsit, dupa citeva secole de apatie, a aparut un demn urmas al lui Dragos si Stefan Voda, domnul, hai sa-i zicem, voda Flutur, asta-i o alta problema!

Nu stiu daca l-ati urmarit atunci, de Pasti, cu atentie, coborind din avion cu candela aprinsa: era tot numai sfinta transpiratie si zimbet!

Si totusI, mie unuia aceasta coborire nu prea mi-a placut. Nu stiu exact cum si-a sucit si rasucit capul dl. Flutur, atucni cind a aparut pe scara, dar mi-a adus aminte de coborirea dintr-un TAB a lui Nea Nicu Impuscatu’ la Tirgoviste… Tineti minte scena. Asta s-a intimplat cu citeva zile inainte de Craciun. Acolo a fost vorba intr-adevar de pogorire. Iar aici de inaltare.

Coborind din avion, domnul Flutur s-a inaltat.

Dar fiindca tot veni vorba de amintiri: va mai amintiti de anii cind domnul Flutur pastorea agricultura si cind s-a pravalit brusc peste noi, asa, ca din senin, gripa aviara?

Si atunci domnul Flutur era transfigurat. Si asa transfigurat (intuia, probabil, ca ii va fi sortit sa aduca simburele de lumina de la Ierusalim; de, premonitie de politician de moda noua!), a iesit imediat la rampa, ca sa ne asigure ca situatia e sub control si ca domnia sa, in calitate de ministru, a luat toate masurile necesare ca epidemia sa nu ia amploare.

Si, intr-adevar, asa a fost, caci oamenii domnului Flutur au descins in curtile megiesilor si au inceput sa rascoleasca peste tot, cum se zice, si prin fin, dar si prin sin, de aveai impresia ca intr-adevar s-au intors timpurile lui Papura Voda si ca turcii au dat iama in tara… Numai ca, vezi bine, turcii nu erau imbracati in salvari si cu turbane, ci purtau niste costume albe, impermeabile, de ziceai ca sint cosmonauti proaspat coboriti de pe luna.

Si pe unde au trecut ienicerii si spahii, pardon, cosmonautii lui Voda Flutur, au lasat prapad. Tot ce s-a numit gaina, rata de balta sau de curte, gisca, curcan sau bibilica, sau alta oratanie maiastra, a fost bagat intr-un sac de plastic, dus la varsatoare, sugrumat, stropit cu gaz si ars. Apoi ingropat pe totdeauna.

Si uite asa, intr-o toamna si o vara, tara s-a golit de pasari si s-a umplut de fluturi.

Acum, dl. Flutur iese din nou al rampa.

Din ce in ce mai sigur pe el, din ce in ce mai umflat in penaj, pardon, in aripioare. Domnia sa cere un lucru simplu, dar totodata foarte complicat: anchetarea comisiei parlamentare ce o ancheteaza pe d-na ministru Udrea.

Urmeaza, cumva, o noua deratizare?

*

In fine, ce sa va mai zic de dl. Flutur? Nu stiu daca dupa primul descalecat dulcea tara a Moldovei a fost chiar a lui Voda Dragos… Dupa cum nu stiu nici daca domnul Voda Flutur a descalecat sau pur si simplu a cazut plocon din sea (istoria e plina de astfel de surprize)! Stiu insa ca acum Moldova e a lui si el face tot posibilul sa ramina astfel, daca nu pe veci, atunci, vorba cuiva, macar pe totdeauna!

Cu, dar si fara gripa aviara!

Si totusi, dincolo de cele ce am spus, de fiecare data cind il vad pe Flutur, am impresia ca-l vad pe Boc. De altfel, Flutur e un Boc putin mai mare…

Cu o alura usor voievodala, nu-i asa?

Dar fiindca veni vorba de Boc, sa stiti ca de el mi-e tare mila. E omul potrivit, aflat intr-un loc nepotrivit. E sigur pe el si in acelasi timp nedumerit. Pare tot timpul pus in priza. Oricind iti poate demonstra ca detine adevarul absolut. De aceea vorbeste foarte des si foarte repede. Probabil tine discursuri si prin somn, umblind ca un somnambul cu picioarele agate de pereti sau de tavan… Unii zic ca atunci nu trebuie nicidecum deranjat si nici scos din priza prin care e conectat la Cotroceni; altfel exista pericolul de a cadea in cap…

Dupa ce tine nenumarate discursuri la pereti si la televizor, domnul Boc pleaca in Maramures la cosit.

Nu stiu de ce, atunci cind il vad pe dealuri ascutind taisul coasei, imi aduc aminte de celebrele versuri ale lui Goga, care suna astefel: "De ce m-ati dus de linga voi,/ De ce m-ati dus de-acasa?/ Sa fi ramas fecior la plug,/ Sa fi ramas la coasa?// Si-atunci eu nu mai rataceam/ Pe-atitea cai razlete/ Si-aveati si voi in curte acum/ Un stilp la batrinete! M-as fi-nsurat cind ispraveam/ Cu slujba la-mparatul,// Mi-ar fi azi casa-n rind cu toti…/ Cum m-ar cinsti azi satul…//".

Dar, bine-bine, veti spune: dar Boc e insurat.

Ei, si ce daca… Ii vede atit de rar pe ai sai, incit poti zice ca nu e…

Oricum, in cintecul sau simt rasunind o jale mare.

Il vedeti cumva pe domnul Flutur inginind asa ceva?

Eu cred ca, in vremuri bune, domnul Boc ar fi fost un prim-ministru rezobabil…

Dar acum ce e?

Habar n-am ce e. Dar sigur e ceva!

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii