Himerele: necesitate reala sau abuz?

Himera are origini stravechi, in mitologia greaca fiind descrisa ca o aratare monstruoasa, alcatuita din mai multe parti animale. In celebra "Iliada", Homer vorbeste despre o creatura non-umana, avind cap de leu, coada de sarpe, la mijloc trunchi de capra, care scotea flacari. Motivul himerei a fost reluat apoi de Hesiod, dar nu apare numai in literatura, ci si in arta, primele vase pictate apartinind, se pare, corintienilor, plasarea istorica fiind controversata (670 iChr.).

Actualmente, himera reprezinta un hibrid, avind parti umane si parti animale. De ce avem nevoie de himere? Cercetatorii sustin ca, atit timp cit un animal seamana mai mult cu omul, sint intrunite premisele unei reusite stiintifice, intrucit modelul de studiu este cu atit mai bun pentru testarea medicamentelor. De asemenea, exista posibilitatea crearii unei surse de organe pentru transplant, iar studiul dezvoltarii celulelor umane si al interactiunilor lor intr-o creatura vie poate duce la descoperirea de noi metode terapeutice.

Astfel de himere s-au creat in scop de cercetare. De exemplu, in 2003, cercetatorii chinezi de la Shanghai Second Medical University au imperecheat celule umane cu cele de iepure, iar embrionii rezultati au fost raportati drept primele himere om-animal create cu succes. Acesti embrioni au fost lasati sa se dezvolte in laborator pret de citeva zile, ulterior au fost distrusi, recoltindu-se celulele stem. Ulterior, in 2004, la Clinica Mayo din Minnesota au fost creati porci prin al caror corp circula singe uman. Un alt proiect al Universitatii California ar fi crearea de porci avind creier uman. Irv Weissman, director al Stanford University’s Institute of Cancer/Stem Cell Biology and Medicine din California, a realizat deja himere soareci care au creier uman, fiind in proportie de 1% umani. Aplicabilitatea pe care o sustine ar fi incercarea de a gasi solutii viabile pentru boli precum Altzheimer sau Parkinson. Alti cercetatori pun sub semnul intrebarii utilitatea si in acelasi timp considera periculos experimentul.

Daca in cazul utilitatii certe si sigure, cum ar fi, de exemplu protezarea valvulara cardiaca folosindu-le pe cele bovine sau porcine pentru a le inlocui pe cele umane, nu exista controverse, lucrurile fiind unanim acceptate, in cazurile in care utilitatea ar fi ipotetica, nesigura si poate chiar periculos de cercetat exista suficiente dispute in ceea ce priveste folosul real versus abuzul cercetarii. Se regasesc intrebari de tipul: ce noua combinatie subumana-nonumana va putea fi creata si in ce scop? La ce punct este considerata umana? Ce drepturi are himera, in masura in care este o fiinta cvasi-umana?

Este foarte posibil ca si in acest domeniu lucrurile sa scape usor de sub control, in masura in care sub masca "utilitatii" se ascund provocari pe care cercetatori curiosi cauta sa le elucideze; nu ar fi prima data cind panta lunecoasa spre abuz ar fi mult prea usor coborita.

David Magnus, director la Stanford Center for Biomedical Ethics de la Universitatea Stanford, a afirmat ca ingrijorarea reala este aceea ca himerele vor fi create si supuse unor proceduri riscante si periculoase, cum ar fi, de exemplu, fertilizarea in vitro. Ar fi cazul crearii prin inginerie genetica a soarecilor care sa produca sperma si ovule umane. Embrionul rezultat va fi unul uman, dar cu parinti soareci! Desi pare bizara aceasta potentiala utilizare, ea a fost luata in calcul ca un posibil abuz si, pentru a evita sub orice forma "provocari" de acest gen, Canada a elaborat si legislatie corespunzatoare. Astfel, in legislatia cu privire la fertilizarea in vitro este specificat clar ca nu se poate transfera material genetic non-uman intr-un embrion uman si viceversa. Acelasi Irv Weissman este de parere ca in acest domeniu nu ar trebui sa existe granite, intrucit argumentele morale, biologice nu reprezinta decit piedici in calea solutiilor de salvare a multor vieti.

Chiar daca nu se ajunge la astfel de abuzuri, totusi, crearea de himere ridica si alte probleme, cum ar fi, de exemplu, drepturile animalelor, interventia brutala asupra ecosistemelor sau chiar in selectia naturala, aspecte care ar trebui calculate strict inaintea unor astfel de experimente.

Alti cercetatori sustin, totusi, ca o ingradire legislativa spre a impiedica abuzurile este necesara, altfel tentatia prea mare ar putea avea repercusiuni fara intoarcere.

Abuz sau necesitate? Himerele reprezinta chiar o solutie pertinenta sau, sub masca acesteia, se ascund orgolii si provocari ce trebuie cucerite?

Publicitate și alte recomandări video