Psihologi romani in inchisorile comuniste

A inceput la Iasi, de joi, cea de-a V-a Conferinta Nationala de Psihologie. Participa psihologi din toata tara, unii colegi care au parasit de mai multi ani Romania si lucreaza acum in Franta, Canada, Olanda sau alte tari, dar si-au dorit sa participe la acest eveniment, si invitati din Italia, SUA, Franta, Australia. Eveniment de amploare, asupra caruia voi reveni, prilej de schimb de idei, dar si de rememorare a drumului parcurs de psihologie, de la infiintarea Universitatii, acum 150 de ani.

Am propus colegilor mai tineri sa meditam asupra conditiilor in care a fost posibil ca un numar important de psihologi romani sa fie arestati, anchetati si  bagati in puscarii sau colonii de munca, la inceputul regimului comunist. Nu unul sau doi, ci zece sau mai multi, dintr-o comunitate stiintifica relativ redusa, de citeva zeci. Nume importante. De la Bucuresti, doi conferentiari,  din catedra lui C. Radulescu-Motru, I.M. Nesor si George Bontila, dar si Traian Herseni, conferentiar la sociologie, colaborator al lui D. Gusti sau C. Zahirnic, care facuse studii la Geneva, cu Claparede. De la Cluj, profesorul C. Stefanescu-Goanga, care facuse doctoratul cu Wundt la Leipzig, fost rector, si Nicolae Margineanu, conferentiar. De la Iasi, au fost arestati Petre Botezatu, conferentiar de psihologia copilului, C.I. Botez, fiul anglistului Iancu Botez, conferentiar la Filozofie, apoi cercetator la Institutul de Psihologie al Academiei, si Al. Claudian, sociolog si psihosociolog cunoscut. Nu am inca o explicatie pentru densitatea mare de psihologi care au primit tratament de dusmani ai regimului si au fost internati, stiindu-se ca toti aveau convingeri democratice. Putem doar presupune ca vina era spiritul lor critic ridicat, constiinta civica si faptul ca nu au acceptat sa colaboreze cu noul regim. Poate ca timpul si documentele vor aduce la lumina noi explicatii.

Avem  putine marturii pentru anii lor de izolare. Exista o carte de memorii a lui Nicolae Margineanu si un film-document recent, realizat de fiul sau, regizorul Nicolae Margineanu, doua scrisori-memorii ale lui Stefanescu-Goanga si numeroase declaratii si autobiografii, date in timpul anchetelor, detentiei si dupa aceea, din care putem reconstitui multe. Mai avem citeva marturii: rapoartele informatorilor care roiau in jurul lor, dupa eliberare, dovada ca nu prezentau incredere pentru regim, desi cei mai multi au primit slujbe, puteau publica si chiar calatori.

Nu avem aici spatiu decit pentru citeva exemple.

Petre Botezatu (1911-1981) si-a inceput cariera ca psiholog practician si a evoluat in domeniul psihologiei copilului. A fost arestat in 1952 si a fost condamnat la cinci ani, dar a fost eliberat in 1954. Dintr-un proces-verbal de interogatoriu rezulta ca a facut parte "din grupul din jurul lui Claudian Al., fost sef al PSDI Iasi". In timpul retinerii a fost internat in coloniile de munca de la Coasta Galis, Km 32, apoi la Midia, unde a stat pana in septembrie 1953, cind a fost transferat la Onesti, unde a muncit pina la eliberare. S-a aratat "foarte refractar la munca", dar dintr-o fisa de pontaj (lucra ca sapator) aflam ca presta, de regula, 11-13 ore de munca pe zi, in total 218 zile de munca, realizind un procent de 112% din norma coloniei. La iesire da o  declaratie prin care se angajeaza sa nu discute cu nimeni despre cele vazute si auzite in legatura cu locurile de detentie sau despre procesul de incarcerare. Din 1957 s-a izolat complet in casa, nu se mai ducea la nimeni dintre prieteni, nici nu-i venea aproape nimeni, decit intimii de altadata, ca profesorii Stere si Pascu de la Filarmonica Iasi. Il mai intilnea pe Claudian. Exista note care dezvaluie ca i se intercepteaza corespondenta si convorbirile telefonice. "Sursle" din jurul sau sint active, informeaza despre orice. De pilda, unul ofera Securitatii, in 1973, o stire din ziarul "Flacara Iasului" prin care se anunta ca a primit titlul de "Profesor Universitar Emerit". In timp ce era urmarit prin toate mijloacele,  era considerat unul dintre cei mai importanti profesori din universitate, reper pentru generatii de tineri. Portretul sau se gaseste in Sala Senatului Universitatii.

Florian Stefanescu-Goanga (1881-1958), fondator al psihologiei experimentale in Romania, cel ce a construit la Cluj un institut, o editura, o revista si in cele din urma o scoala, intelectualul democrat si rectorul de vocatie, constructor si intemeietor, asupra caruia s-a comis un atentat de catre studentii extremisti legionari (trei gloante i-au perforat corpul), cu urmari pentru sanatatea sa, a cunoscut si el inchisorile comuniste, fiind incarcerat la Sighet intre 1950 si 1955. Nu numai atit, i s-a confiscat apartamentul din Bucuresti, i-au fost furate bunurile, i-au fost arse cartile, manuscrisele, corespondenta. Casa de la Cluj nu i-a fost restituita niciodata. Devastarea si incendierea bibliotecii sint un act de barbarie care nu poate fi reparat niciodata. Exista doua documente zguduitoare, redactate dupa eliberarea din inchisoare, doua memorii in care invoca pensia mica ce nu-i permite  sa faca fata existentei, bolile, nevoia tratamentului medical etc. si aminteste realizarile sale, constructiile sale, munca sa, inclusiv faptul ca a organizat la Cluj o Universitate muncitoreasca. Dezvaluie tratamentul la care a fost supus: a stat in inchisoare 5 ani si doua luni, fara sa fie anchetat, n-a fost trimis iin judecata, la eliberare i s-a spus ca nu are nici o vina, dar la intoarcere constata ca familia, formata din sapte persoane, i-a fost evacuata din apartament, alungata. N-a primit niciodata raspuns. Era fondatorul psihologiei experimentale in Romania!

Nicolae Margineanu (1905-1980), fiu de taran, impresioneaza pe profesorul sau Florian Stefanescu-Goanga, care-i propune un post de preparator cind era inca student in anul al II-lea. La 22 de ani era deja licentiat, la 24 devine doctor in filosofie, cu specialitatea principala psihologie si cu mentiunea magna cum laude. Goanga il trimite intr-un voiaj de documentare in Germania, unde face turul principalelor laboratoare de psihologie. Apoi in Franta, unde i-a cunoscut pe cei care au marcat evolutia psihologiei franceze, Pierre Janet si Henry Piéron. Obtine bursa Fundatiei Rockefeller si incepe o noua etapa in formarea sa – aventura americana. In mai putin de doi ani devine un nume cunoscut printre psihologii importanti din America, este adesea consultat ca un bun cunoscator al psihologiei europene, invitat sa tina cursuri sau conferinte, devine un partener diligent. A facut 16 ani de puscarie! Cartea sa de amintiri este pretioasa pentru marturisirile sale asupra oamenilor timpului, cunoscuti in ipostaze sociale diferite, multi in anii de detentie. Spre deosebire de alte asemenea evocari, avem aici analizele unui psiholog. Autorul nu inceteaza niciodata sa observe, sa compare, sa evalueze, sa interpreteze atitudini, comportamente, stiluri. Iata: "Doi gealati m-au legat de miini si la picioare, mi-au introdus genunchii intre miini si apoi intre genunchi si miini mi-au bagat un bat. M-au ridicat, asezind batul pe doi stilpi. Corpul imi ramasese astfel in aer, cu capul in jos, iar picioarele in sus. Seful arestului a inceput sa ma loveasca in fese cu un baston de cauciuc inauntrul caruia era sirma impletita. In starea de emotie in care eram, durere prea mare nu am simtit…". O relatare rece, detasata, o fisa psihologica de observatie. Cumplit experiment! Ce e de remarcat este faptul ca, dupa ce a trecut prin ce a trecut, si-a intemeiat si mentinut convingerile, sprijinindu-se pe valori si oameni.

Ma intreb, in final: cum e posibil ca multi intelectuali sa continue sa scuze, sa justifice, chiar sa idealizeze acel timp? Sau sa amestece – cu abilitate – criteriile de judecare a epocii? De ce oare nu intereseaza aceasta tema de cercetare?

P.S. Astazi, cu incepere de la ora 17.30, in amfiteatrul D IV din corpul D al Universitatii "Al.I. Cuza", are loc dezbaterea cu tema "Psihologi romani in inchisorile comuniste", urmata de proiectia filmului documentar "Amfiteatre si inchisori. Un psiholog in temnitele comuniste", in regia lui Nicolae Margineanu.

Publicitate și alte recomandări video