Un chestionar si niscaiva chestiuni

Facind ordine pe birou, am dat peste niste pagini din saptaminalul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung din 12 iulie 2009. De ce le pastrasem? Pentru ca-mi insemnasem un articol intitulat „Finde Dich selbst" (Gaseste-te pe tine insuti), in care autorul, Jörg-Olaf Schäfers, scrie despre febra chestionarelor, incheindu-si textul cu urmatoarea constatare-sugestie: „Un chestionar de cu totul alta factura gasiti pe site-ul http://www.deutsch-werden.de/. Si anume renumit-raufamatul «Test de incetatenire» pentru cetateni straini. Daca am inteles bine, ajunge ca din 33 de intrebari alese la intimplare sa raspunzi corect la 17. Iar testul mai poate fi si repetat ori de cite ori se doreste. Si totusi: ia completati chestionarul macar o data. Veti fi surprinsi".

Ia sa fac si eu testul acesta, mi-am zis. Zis si facut. L-am trecut lejer, raspunzind corect la 30 din cele 33 de intrebari ce mi-au iesit in cale la „ruleta" site-ului – dintr-un total de 310, 30 fiind intrebari generale, 3 specifice landului in care te plasezi – Baden-Württemberg, in cazul meu, pentru ca acolo stau buna parte din rudele mele si pentru ca acolo am trait si eu citiva ani.

Setul de intrebari la care a trebuit sa raspund s-a compus dintr-un mixaj de chestiuni ce tin de cultura generala, de istoria, viata politica, economica si sociala a Germaniei. Si, tinind cont ca taman ieri, cind am facut testul, citisem de dimineata prezentarea lui Andrei Vochin din Gazeta sporturilor a „strainezilor" din nationala de fotbal a Germaniei (un unsprezece-ntreg, de la nigeriano-germanul Denis Aogo pina la turco-germanul Serdar Tasci, poate fi compus din fotbalisti fie nascuti in alta tara si emigrati cu parintii in Germania, fie nascuti in Germania din familii mixte), am inteles si mai bine ce-a vrut sa sugereze J.-O. Schäfers in FAS („Veti fi surprinsi"): pai, ma cam indoiesc si eu ca acestia ar trece cu usurinta testul, cita vreme multi nemti get-beget s-ar putea trezi nu neaparat ca nu trec testul (totusi, trebuie sa raspunzi corect doar la jumatate plus una dintre intrebari), dar ca au serioase lacune in ceea ce stiu despre propria tara… Si acum, hai sa vedem macar o parte din intrebarile la care a trebuit sa raspund.

Prima intrebare a variantei de test care mi-a picat mie a fost „Care este denumirea completa a Germaniei?", si pentru ca destui de pe la noi cred ca odata cu disparitia RDG-ului ar fi disparut si RFG-ul ca denumire, tin sa subliniez ca raspunsul corect este in continuare „Republica Federala Germania".

A treia intrebare mi-a chestionat bagajul de cunostinte privind istoria, dar, sincer, ma cam indoiesc de „utilitatea" de-a sti ca in Germania au existat 4 zone de ocupatie dupa al Doilea Razboi Mondial ori de-a cunoaste anul de cind se plateste-n Germania cu euro in numerar (2002), pe cind intrebari ce privesc sistemul politic, precum cea de-a patra, care chestioneaza din cine se compune consiliul federal german (Bundesrat-ul, format din reprezentantii guvernelor celor 16 landuri) mi se pare mai important de stiut.

Prima din cele trei intrebari la care am dat-o-n bara a fost „Ce trebuie sa posede fiecare cetatean german incepind cu virsta de 16 ani?": un pasaport, o carte de identitate, o carte de asigurare sociala sau un permis de conducere auto? Ei bine, crezind ca si in Germania s-or face oamenilor buletin la 14 ani, am mizat pe cartea de asiguraari sociale… De, cu ocazia asta macar am aflat ca adolescentii nemti primesc abia la 16 ani carte de identitate.

Iata apoi si o chestionare mai mult decit interesanta, una care pare sa-i aiba-n vizor in special pe imigrantii din Turcia ori din vreo tara africana: „O femeie tinara din Germania in virsta de 22 de ani traieste impreuna cu prietenul ei. Parintii femeii nu considera ca asta-i bine, pentru ca nu le place prietenul. Ce pot face parintii?". Iata posibilele raspunsuri:

„Trebuie sa respecte decizia fiicei adulte".

„Au dreptul sa aduca fiica inapoi in locuinta parinteasca".

„Pot merge la Politie si sa faca plingere impotriva fiicei".

„Cauta alt barbat pentru fiica lor".

Raspunsul corect este, desigur, primul, dar destui turci traditionalisti, de exemplu, precis nu vad lucrurile la fel…

O intrebare interesanta mi s-a parut si aceea care te chestioneaza in ce data exact a avut loc revolta din 1953 in RDG: pe 1 mai, 17 iunie, 20 iulie sau 9 noiembrie? Dar aici poate ca a rezonat cu chestiunea faptul ca si eu am crescut dincoace de Cortina de Fier… Raspunsul corect este 17 iunie – data exacta parindu-mi-se insa mai putin importanta decit sa stii de revolta in sine din 1953!

In fine, o intrebare care-mi da prilejul sa fac o trecere „colaterala" catre Campionatul Mondial de Fotbal a fost aceea in care ti se cere ca, avind in vedere ca in Germania puterile in stat sint separate, sa spui pentru care dintre puteri lucreaza un judecator / o judecatoare: pentru cea juridica, cea executiva, pentru presa sau pentru legislativ? Ma rog, o intrebare cam la mintea cocosului, dar stiati ca…

stiati ca Africa de Sud, tara gazda a CM de Fotbal, are trei capitale? Sincer sa fiu, habar n-am avut, tot cu ce ramasesem de la orele de geografie a fost ca Pretoria-i capitala tarii de la Capul Bunei Sperante. Ei bine, Pretoria este capitala executiva, Bloemfontein este capitala judiciara si Cape Town cea legislativa.

Si acum pun si eu o intrebare: nu credeti ca mult clamata descentralizare de la noi ar putea sa cuprinda inclusiv ruperea monopolului dimbovitean din Bucuresti? Oare n-ar fi un pas inainte pentru Romania ca fiecare din cele trei mari „provincii" sa aiba cite o capitala? Stiu si eu – executivul sa fie la Cluj (mai aproape de Europa, de Bruxelles etc…), legislativul la Bucuresti, iar puterea judecatoreasca sa-si aiba sediul unde altundeva decit la Iasi, ca tot s-a construit aici cindva Palatul Justitiei (devenit in 1955 al Culturii…)?

Sigur, pe termen scurt, chestiunea nu poate intra in discutie, fie si numai pentru ca tara-i prinsa-n criza si nu sint bani pentru o asemenea descentralizare si reorganizare administrativ-teritoriala. Dar pe termen lung, Romania n-ar avea decit de cistigat, fie si numai prin spargerea blocului birocratic bucurestean.

Publicitate și alte recomandări video