Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un sfirsit relativ onorabil pentru un an aproape oribil

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Un Consiliu European de care, poate, ne vom aminti incheie un an pe care am dori mai degraba sa-l uitam. Compromisul realizat joi si vineri la Bruxelles salveaza, din multe puncte de vedere, onoarea Uniunii, insa problemele actuale si viitoare sint multe si mari.

    Chiar si in tarile nu foarte post-materialiste din Est, acordul cu privire la combaterea incalzirii globale merita salutat, mai ales ca noilor membri li s-au facut citeva concesii, gratie incapatinarii poloneze si maghiare. "Triplul 20%" (reducerea cu o cincime a emisiilor de gaze cu efect de sera, atingerea pragului de 20% din consum de catre sursele de energie regenerabile, respectiv 20% economie de energie) este un obiectiv ambitios si legitim, chiar daca acum altele sint marile preocupari ale cetatenilor Uniunii. Berlusconi a exagerat atunci cind a facut acea gluma despre mersul la frizer atunci cind suferi de pneumonie - si a fost aspru sanctionat de ecologisti -, insa nu prin astfel de masuri se cistiga sau se consolideaza increderea in perioade de criza. Consensul a fost dificil si periclitat pina in ultimul moment, insa e bine ca s-au recunoscut contributiile trecute ale tarilor Europei de Est pe parcursul proceselor de aderare, precum si dificultatile lor de adaptare la noile exigente de mediu, in aceasta perioada de criza. De altfel, nu sint singurele tari sceptice fata de obiectivele ambitioase ale Comisiei: insasi puternica Germanie (tara aflata in prag de alegeri) a avut destule obiectii fata de strategiile de implementare. Insa aici vorbim si de un scop politic: combaterea incalzirii globale este unul dintre putinele domenii in care Europa este lider mondial, iar pentru asta merita sa platim. Vom vedea daca nu cumva provocarile recesiunii de la anul nu vor duce la presiuni sporite din partea mediului de afaceri si a unora dintre guverne, pentru indulcirea pilulei ecologice.

    Uniunea a hotarit sa aloce un total de circa 200 de miliarde de euro pentru revitalizarea economiei europene. Este vorba, evident, de bani proveniti de la contribuabilul comunitar, asa ca este cert ca toata lumea va fi atenta cum se cheltuiesc si care vor fi rezultatele. Dincolo de aceasta masura, care inlatura pericolul ca Uniunea sa fie acuzata de pasivitate, ramin pregnante diferentele si chiar tensiunile dintre marii jucatori comunitari. Convorbirile anterioare franco-britanice la nivel de finantisti au trezit invidia germana, iar replica si contrareplica nu au intirziat pe relatia Berlin-Londra (si in aceasta din urma capitala bate tot mai serios un vint electoral). Cit priveste reticenta germana fata de pachetul de stimulare a economiei comunitare, este sugestiva reactia lui Barroso: presedintele Comisiei nu poate reprosa nimic statului care este, totusi, cel mai mare contributor la bugetul UE. In orice caz, faptul ca Berlinul nu se manifesta deloc entuziast fata de avalansa cheltuielilor trebuie pus in legatura si cu pericolul ca asa-numitele criterii de convergenta de la Maastricht sa fie puse intre paranteze in aceste momente de maxima turbulenta. Economistii vor sti, cu siguranta, mult mai bine daca o conformare rigida ar fi astazi mai buna decit flexibilitatea; insa, politic vorbind, daca si barierele impuse cu atitea sacrificii politice se prabusesc atit de usor, inseamna ca marele invingator, prin K.O., este insasi criza.

    Era absoluta nevoie ca summitul de iarna sa deblocheze procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, printr-un angajament irlandez de a convoca un nou referendum. Asadar, in toamna viitoare guvernul lui Brian Cowen se va confrunta cu un nou vot, pe care are toate (ne)sansele sa-l piarda din nou, daca situatia economica va fi mai dificila decit se poate anticipa astazi. Desigur, premierul conteaza pe garantiile suplimentare care vor fi oferite Irlandei in ceea ce priveste neutralitatea, dar mai ales pe o concesie ce reprezinta o grea lovitura pentru artizanii tratatului si, in general, pentru promotorii unei reforme institutionale in UE: promisiunea ca Irlanda isi va putea mentine comisarul. Fara a discuta acum despre validitatea argumentelor celor doua parti, faptul ca dezbaterea despre "vocea" Irlandei se poarta avind in centru comisarul (o figura teoretic transnationala, care nu reprezinta statul al carui cetatean este) spune multe despre frustrarea irlandezilor, dar si a polonezilor sau cehilor, fata de concentrarea de atributii la nivelul Executivului comunitar. Ar fi interesant de vazut daca liderii europeni vor fi capabili sa opreasca la un nivel rezonabil seria de concesii catre Dublin, asa cum au facut-o in contextul crizei similare de dupa tratatul de la Nisa. Desigur ca un prim indiciu il vor oferi europarlamentarele de anul viitor, cind am putea asista la o inclestare teribila in Irlanda si in alte tari cu predispozitii eurosceptice.

    Cit priveste Romania, ne-am obisnuit deja cu o reprezentare discreta, iar faptul ca abia acum se constituie noul guvern nu a facut decit sa accentueze aceasta senzatie, in ciuda eforturilor domnilor Basescu si Tariceanu. Dar despre modul de reprezentare a intereselor tarii noastre la summiturile Uniunii Europene vom avea timp sa vorbim si anul viitor. Sa marcam, acum, sfirsitul relativ onorabil al unui an foarte greu pentru constructia europeana.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri