Istoria statuii lui Ștefan cel Mare, de la Palatul Culturii. S-a născut cu 21 de salve de tun

Din fața Palatului Culturii, Ștefan cel Mare veghează asupra Iașului. Monumentul de bronz al domnitorului reprezintă un punct de atracție pentru turiștii care ajung aici, dar puțini știu istoricul său.

Câteva date istorice sunt furnizate de Iasi (Istoric Iasi)Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Iași este un monument de bronz închinat domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul francez Emmanuel Frémiet și inaugurat în anul 1883 în municipiul Iași.

Ideea ridicarii statuii marelui voievod la Iasi a aparut in 1856, din dorinta caimacamului Theodor Bals de a se opune Unirii Principatelor. Conducatorul Moldovei spera ca prin exacerbarea nationalismului local, de principat moldav, sa creeze din Stefan cel Mare un simbol al trainiciei si puterii principatului, care ar fi demonstrat inutilitatea unirii cu Tara Romaneasca. Caimacamul a numit o comisie formata din spatarul Mihai Cantacuzino, postelnicul Gheorghe Asachi si postelnicul Nicolae Istrati.

Comisia a demarat strangerea de fonduri, iar Gheorghe Asachi s-a apucat sa schiteze portretul marelui voievod.Din descrierile lui Grigore Ureche in Letopisetul Tarii Moldovei si dupa pictura lui Stefan cel Mare de la Biserica Badauti a rezultat un voievod cu barba, de statura medie. (Erorile au aparut din simplul fapt ca picturile lui Stefan cel Mare, zugravite chiar in timpul vietii sale, se aflau la manastirile din Bucovina, provincie care intrase in Imperiul Austro-Ungar. "Barba lui Stefan a aparut dupa restaurarea picturii originale de la Biserica Badauti, pictorii secolului al XIX-lea adaugandu-i voievodului barba, aceasta fiind la moda in acele timpuri", explica prof. univ. dr. Adriana Ioniuc, directorul stiintific al Complexului Muzeal National Moldova, Iasi.

Cand a fost comandata statuia, se credea ca Stefan a purtat barba, iar pana a fost gata, s-a descoperit tetraevangheliarul de la Humor in care s-a vazut ca Stefan avea doar mustata. Atunci s-a crezut ca sculptorul a trimis o alta statuie, dar s-au lamurit prin corespondenta).

La proiectul constructiei statuii s-a renuntat dupa moartea caimacamului in 1857, discutiile referitoare la monument reluandu-se abia in 1871, cand la Putna se sarbatoreau 370 de ani de la moartea voievodului moldav. Dupa Razboiul de Independenta se face o subscriptie publica a comitetului printului Grigore Ghica, de 135.000 de franci, si in 1879 se inainteaza comanda sculptorului Emille Fremiet , un artist in mare voga in Parisul acelor vremi.

Documentatia prezentata sculptorului este cea executata de postelnicul Gheorghe Asachi, artistul francez apucandu-se de treaba in atelierul sau din Rue L’Universite, din Paris.Episcopul Melchisedec a descoperit infatisarea reala a lui Stefan dupa o vizita in Bucovina la mijlocul anului 1881 el a scos la iveala adevaratul chip al voievodului Stefan cel Mare. El aparea la Biserica Sfantul Ilie de la Voronet, ridicata chiar de Stefan, dar si in Evangheliarul de la Humor. La intoarcerea in tara, episcopul Melchisedec a sesizat Academia Romana despre grava eroare care era pe cale sa se petreaca la Iasi.

Numai ca portretul prezentat de Melchisedec, zugravit de pictorul Epaminonda Bucevschi de la Cernauti, inspirat dupa picturile bisericesti, nu a avut darul sa-i induplece pe savantii acelor vremuri. "Chiar Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a opus initial noii infatisari, pentru ca, ulterior, dupa multi ani sa-i dea dreptate episcopului Melchisedec. Discutiile interminabile, interpelarile in Parlamentul Romaniei nu au avut efectul scontat si statuia apare asa cum o vedem si astazi", precizeaza prof. Adriana Ioniuc.

Statuia a fost definitivata si expusa la Salonul National de Sculptura din Franta, in 1882, si inaugurata la Iasi pe 5 iunie 1883, in prezenta Majestatii Sale Carol I, regele Romaniei. Ceremonia dezvelirii a fost memorabilă. Vasile Alecsandri a compus anume pentru acest prilej poezia"Odă la statuia lui Ștefan cel Mare". Poezia a fost difuzată pe foi volante tuturor participanților.

Sub un baldachin de catifea roșie și cu perdele de atlaz albastru, a fost depus tronul lui Ștefan cel Mare săpat în piatră, găsit în satul Vânători-Neamț (județul Neamț), sub poalele Cetății Neamțului.

Dezvelirea a fost făcută de patru plăieși. În momentul dezvelirii, mulțimea a rostit un uriaș "Ura" și s-au tras 21 salve de artilerie. Cu aceeași ocazie, Regele Carol I a dăruit două tunuri "Krupp", care flanchează și astăzi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou .

Cele două tunuri, care pot fi observate şi în ilustratele epocii, provin din Războiul de Independenţă de la 1877 şi au stat neîntrerupt la stânga şi la dreapta statuii de atunci.

Textul integral și mai multe imagini, pe Iasi (Istoric Iasi)