Viceprimarul demolator. Ce este Surdu pe şantier: investitor sau edil?

miercuri, 09 martie 2016, 02:59
7 MIN
 Viceprimarul demolator. Ce este Surdu pe şantier: investitor sau edil?

O clădire de pe strada Lascăr Catargi, prin care a trecut primul ministru Ionel Brătianu sau miniştri din Anglia, Italia şi America, a fost pusă la pământ de firma Terramold Invest, unde este asociat viceprimarul Gabriel Surdu. Un salcâm, momument al naturii, a fost tăiat pentru că „mai avea două crengi”, după cum susţine Surdu. „Ziarul de Iaşi” are imagini video cum, înainte de tăiere, un excavator îl „toaletează” folosind cupa.

Interesele imobiliare ale şefilor din Primărie pun la pământ monumente ale naturii şi clădiri istorice. Un salcâm japonez de talie mare, cu o vârstă de 110 ani, a fost tăiat, iar un imobil cu o încărcătură istorică importantă a fost demolat aproape în totalitate. Este vorba de un proiect implementat pe un amplasament din Copou, pe str. Lascăr Catargi nr. 48. Dezvoltatorul este firma Terramold Invest, unde este asociat viceprimarul Gabriel Surdu (PSD), iar lucrările au început în decembrie 2015.

Salcâmul japonez a fost tăiat la mijlocul lunii februarie 2016 pe motiv că era uscat. În acelaşi timp, tot la începutul acestui an, în urma unui memoriu întocmit de un expert tehnic în ianuarie, s-a dispus demolarea parţială a unei clădiri, imobil care este datat, conform unor surse, în anul 1895 şi care a fost loc de întâlnire a unor oficialităţi de rang înalt din România şi din străinătate în perioada în care Iaşul a fost capitală de război (1916 – 1918). În timp ce clădirea nu a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din neglijenţa Primăriei, salcâmul japonez figura pe lista de monumente ale naturii.  

Unele crengi ale salcâmului au fost îndepărtate cu excavatorul

Viceprimarul Gabriel Surdu a declarat ieri că tăierea salcâmului japonez a fost realizată cu respectarea legii, fiind dat inclusiv aviz de la Academia Română – Subcomisia Monumente ale Naturii. „Copacul mai avea două crengi care şi alea erau vai de capul lor. Salcâmul tot timpul a fost taxat de cei care au locuit acolo, tăiau şi puneau lemnele pe foc”, a declarat Surdu.

Viceprimarul a făcut referire la vechi chiriaşi ai Primăriei, clădirea fiind în proprietatea municipalităţii până acum câţiva ani, după care a fost retrocedată în baza unei decizii judecătoreşti, iar, ulterior, achiziţionată de Surdu. Cetăţenii din zonă spun că salcâmul nu era uscat şi au acuzat că influenţa viceprimarului a dus la acordarea avizului de către comisia de monumente.

Imagini video publicate în ediţia online a „Ziarului de Iaşi” arată că, înainte de tăiere, constructorii au intervenit la salcâmul japonez pentru îndepărtarea unor crengi cu excavatorul. „Am făcut adrese la mai multe instituţii în luna februarie 2016, dar şi în 2015, memorii semnate de mai multe persoane, noi locuim în vecinătate. La început nici nu a fost afişat un panou despre investiţie, nimeni nu ştia ce se construieşte acolo. Pe data de 2 februarie am semnalat Gărzii de Mediu că a dispărut plăcuţa de pe salcâmul japonez care atesta că este monument al naturii şi ne-am exprimat îngrijorarea că acest copac, care nu era uscat, ar putea fi tăiat”, a declarat Eugen O., un cetăţean din zonă.

Garda de Mediu le-a confirmat petenţilor în data de 10 februarie că plăcuţa a fost îndepărtată şi a subliniat că orice intervenţie asupra arborelui va putea fi făcută „numai cu avizul Academiei Române – Subcomisia Monumente ale Naturii – Filiala Iaşi şi notificarea APM Iaşi”. Câteva zile mai târziu, potrivit cetăţenilor, copacul a fost tăiat.

În acelaşi timp, constructorii au intervenit pentru demolarea aproape integrală a unei clădiri înalte, care, potrivit unor surse, ar avea o importantă semnificaţie istorică, dar care nu a fost clasată niciodată ca monument.

Societatea la care este asociat Surdu a început lucrările în Lascăr Catargi în baza mai multor avize date de Primărie în ultimul an. Municipalitatea a emis trei certificate de urbanism (aprilie 2015, septembrie 2015 şi februarie 2016), o autorizaţie de desfiinţare (august 2015) şi o autorizaţie de construire (decembrie 2015). Surdu a explicat că au fost emise mai multe certificate de urbanism pentru că prima dată a fost inclusă „dintr-un exces al proiectantului” şi posibila funcţiune de hotel, al doilea act a vizat parcare subterană cu două niveluri, iar al treilea „construire locuinţe colective”.

În iunie 2015, Comisia Zonală de Monumente a respins proiectul lui Surdu pentru că acesta propunea intervenţii la amplasament care nu corespondeau cu cele din primul certificatul de urbanism. Însă, ulterior, în iulie 2015, proiectul a primit aviz favorabil, în contextul în care autorizaţia era necesară pentru că investiţia este implementată în zonă protejată.

În prezent, Surdu spune că imobilul desfiinţat aproape integral va fi refăcut în totalitate cu păstrarea arhitecturii iniţiale şi „cu cel mult trei etaje”. Demolarea a fost propusă în urma unui memoriu al unui expert tehnic care a subliniat starea avansată de degradare a imobilului. În urmă a rămas un corp din clădire şi fundaţiile aferente.

Deşi clădirea are semnificaţie istorică, nu a fost clasată ca monument

Clădirea demolată nu este monument istoric, dar publicişti ieşeni au arătat că imobilul are o încărcătură istorică importantă. Ioan Mitican a publicat în anii 2007 şi 2010 mai multe articole prin care a arătat că imobilul a aparţinut generalului Dumitru Gherculescu.

În perioada în care Iaşul a fost capitală de război, potrivit publicistului, imobilul l-a găzduit pe ambasadorul Franţei la Iaşi, contele Saint-Aulaire. Diplomatul s-a întâlnit deseori în această clădire cu primul ministru Ionel Brătianu, care locuia în vecinătate, în imobilul unde acum este sediul Radio Iaşi. Ioan Mitican a povestit în articolul intitulat „Pe uliţa Română, pe urmele contelui Saint-Aulaire şi ale lui Ionel Brătianu” şi momentul în care la Iaşi a ajuns mesajul Franţei privind apropiata intrare în România, pe la Giurgiu, a generalului Berthelot cu „armata Dunării cu trei divizii”.

Reprezentantul României la Paris, Victor Antonescu, a aterizat în secret la Iaşi la 16 km de oraş şi, ulterior, a mers pe jos până în casa de pe Lascar Catargi (fostă Română) nr. 48 pentru a se întâlni cu Saint-Aulaire şi Brătianu, reuniune cu ocazia căreia „a sosit chemarea Franţei pentru ridicarea României «îngenunchiate»”, după cum a precizat Mitican. Publicistul a mai vorbit şi despre faptul că, în noiembrie 1918, când înfăptuirea Unirii se afla atunci „în mare impas”, la casa lui Saint-Aulaire au mai avut loc întâlniri cu „trimişii Sfatului ţării de la Chişinău”, „miniştrii Angliei, Italiei şi Americii” sau „Comitetul patrioţilor români din Ardeal şi Bucovina”. Saint-Aulaire era considerat puntea de legătura între România şi „familia europeană”.

Surdu a precizat ieri că nu ştia de însemnătatea istorică a clădirii, dar a admis că, din documentele pe care el le are, casa a aparţinut unui ofiţer pe nume Gherculescu. „Va fi refăcută clădirea exact cum a fost, altă construcţie de acolo va fi consolidată, fundaţiile care sunt vor fi curăţate şi aranjate, tot ce se va putea păstra se va păstra, au fost cei de la arheologie acolo, au luat probe, am toate actele în regulă, am acte pentru tăierea copacului. Hotărârile nu le-am luat eu, sunt oameni specializaţi care constată lucrurile astea”, a mai spus Surdu.

El a precizat că, în afară de reconstrucţia clădirii demolate, va fi ridicată încă o clădire şi a estimat construirea a 30 de apartamente. Investiţia totală ajunge la circa două milioane de euro.

Un partid cere anchete DNA şi ANI în cazul Surdu 

Partidul M10 solicită procurorilor DNA şi inspectorilor de la Agenţia Naţională de Integritate să se autosesize în cazul construirii blocurilor din Copou. Demersul organizaţiei vine în contextul în care „Ziarul de Iaşi” a publicat încă de săptămâna trecută detalii despre investiţia pregătită de viceprimarul Gabriel Surdu. „Având în vedere că domnul Surdu este, potrivit informaţiilor disponibile, chiar responsabil în cadrul primăriei cu elaborarea noului PUG, prin care urmează a fi stabilite regimurile de înălţime pentru construcţiile noi în Municipiul Iaşi, cerem Agenţiei Naţionale de Integritate şi DNA să verifice existenţa unui posibil conflict şi trafic de influenţă”, se arată într-un comunicat al M10.

Reprezentanţii organizaţiei politice au mai solicitat informaţii privind regimul de înălţime atât de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, cât şi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Nu în ultimul rând, M10 cere municipalităţii să comunice dacă la „elaborarea PUZ-ului şi eliberarea autorizaţiilor de construire se ţine cont şi de opinia locuitorilor din zona amintită”. 

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii