Cine sunt „aleşii” care primesc contracte direct

Administraţia locală urăşte competiţia: 30 de milioane date fără licitaţie

luni, 09 martie 2020, 02:50
3 MIN
 Administraţia locală urăşte competiţia: 30 de milioane date fără licitaţie

Primele în clasament sunt: Primăria – 8 milioane lei, CTP – 6,8 milioane, Servicii Publice Iaşi – 6,3 milioane, Salubris – 3,9 milioane, Ateneu -1,7 milioane.

Primăria şi principalele instituţii din subordine au realizat, anul trecut, aproape 7.000 de achiziţii directe. Contravaloarea totală a acestora s-a ridicat la 30 milioane lei, fără TVA.

Aceşti bani s-au dat direct către firme, prin sistemul naţional de achiziţii publice (SICAP), de multe ori în urma unor înţelegeri prealabile: autoritatea ia legătura cu firma preferată, societatea urcă într-un catalog electronic produsul/serviciile şi, ulterior, autoritatea selectează oferta respectivei companii.

O astfel de practică este generalizată la nivelul tuturor instituţiilor, nu doar în administraţia publică locală. O altă practică vizează fragmentarea unei lucrări în mai multe achiziţii pentru a se evita organizarea unei licitaţii.

Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani constă în faptul că aproape toate achiziţiile directe trebuie făcute obligatoriu prin intermediul SICAP.

După valoare, Primăria conduce în top (aproape 8 milioane lei, fără TVA), fiind urmată de CTP (6,8 milioane lei), Servicii Publice Iaşi (6,3 milioane lei), Salubris (3,9 milioane lei), Ateneu (1,7 milioane lei), Direcţia Creşe (1,3 milioane lei), Poliţia Locală (1,2 milioane lei), Direcţia de Asistenţă Socială (800.000 lei) şi Direcţia Locală de Evidenţă a Persoanelor (250.000 lei).

După numărul achiziţiilor, CTP este lider absolut: aproape 2.400 de achiziţii directe au fost înregistate în sistem în cazul operatorului de transport. Servicii Publice se clasează pe locul doi (peste 1.700 de achiziţii), restul instituţiilor având fiecare sub pragul de 800 de achiziţii directe.

Top 10 firme care au încasat bani fără licitaţii

Cele aproape 7.000 de achiziţii au fost efectuate la peste 700 de firme. Primele zece companii furnizoare de servicii sau produse au încasat fiecare o sumă de peste 400.000 lei.

Pe primul loc în top se află firma Rulouri de Gazon SRL din Giurgiu. Compania a încheiat şase contracte cu Servicii Publice Iaşi (SPI) în valoare totală de peste 850.000 lei. Contractele au vizat în special lucrările desfăşurate la terenul stadionului „Emil Alexandrescu”.

Pe locul doi se clasează Construcţii Unu cu două contracte a căror valoare însumată a ajuns la 849.000 lei. Ambele contracte au făcut referire la lucrările desfăşurate anul trecut la Palatul Roznovanu, sediul Primăriei: reparaţii la faţade şi acoperiş.

Strungariu & Co Rigams SRL este firma care închide podiumul cu încasări de 550.000 lei de la administraţia publică locală (peste 120 de achiziţii). Compania este unul dintre furnizorii tradiţionali ai societăţilor din subordinea Primăriei pentru diverse produse: de la sare pentru deszăpezire şi beton până la ape minerale şi mături.

În top urmează o firmă de securitate: MTS. Societatea a avut încheiate cinci contracte cu Servicii Publice şi unul cu Direcţia Creşe, în total aproape 500.000 lei.

Celelalte companii care au încasat sume importante de bani prin achiziţii directe sunt Flash Lighting (460.000 lei – iluminat arhitectural, perdea luminoasă, becuri), Vfm Intercom (455.000 lei – produse metalurgice la SPI), New SH (440.000 lei – furnizor piese la CTP), M-B Lift (420.000 lei – un contract cu Primăria pentru scările rulante de la Hală), Catena Electric (418.000 lei – produse electrice la mai multe instituţii) şi Dedeman (401.000 lei).

Totuşi, există şi unii beneficiari ai banilor publici care nu sunt incluşi în top 10, dar sumele încasate depăşesc pragul de 400.000 lei. Un astfel de exemplu este omul de afaceri Marian Vasile Bumbu: Ateneul Iaşi a fragmentat o lucrare în 27 de achiziţii şi pe toate le-a atribuit firmei Arthur Design Construct (patronată de Bumbu) şi Întreprinderii individuale Bumbu.

În total, peste 440.000 lei. Lucrările efectuate de acesta au vizat diverse intervenţii în incinta Ateneului (finisaje, montaj rigips, structuri metalice, montaj tapet etc.).

Această practică este des întâlnită nu doar în administraţia locală, ci şi alte instituţii: prin fragmentarea achiziţiei în mai multe obiective este evitată organizarea unei licitaţii. În acelaşi timp, astfel de achiziţii prezintă destule suspiciuni cu privire la înţelegeri în culise între ofertant şi autoritate.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii