Bicentenar Alecsandri (I)

miercuri, 20 iunie 2018, 01:50
1 MIN
 Bicentenar Alecsandri (I)

Pe 14 iunie s-au împlinit anul acesta două sute de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri. Personaj memorabil al istoriei culturale, politice şi diplomatice a secolului al XIX-lea, rafinatul boier din Mirceşti a fost indisolubil legat şi de Arhiva Statului Moldovei din Iaşi. Să vedem cum.

La fel ca în cazul tuturor celor născuţi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, data naşterii lui Vasile Alecsandri este contro­versată, pentru simplul motiv că nu există certificat de naştere, aceste documente de identitate fiind create, odată cu Serviciul Stării Civile, abia în 1865, sub domnia lui Cuza. Până atunci, singurele documente de atestare a naşterii erau cele referitoare la apartenenţa religioasă, în cazul creştinilor fiind certi­ficatele de botez (numite mitrici) care se păstrau în arhiva parohiei.

Sever Zotta, un mare arhivist iubitor de genealogie, fost director al arhivelor ieşene (1912-1934), a stabilit, pe baza unor declaraţii de martori înregistrate la Tribunalul din Bacău în 1873, că data naşterii ar fi 21 iunie 1821. Chiar dacă există şi o eroare în actele de şcolaritate de la Paris (care consemnează ca an al naşterii 1819), chestiunea datei corecte a naşterii poetului şi dramaturgului de la Mirceşti nu a putut fi rezolvată până în mo­mentul în care Gh. Ungureanu, un director strălucit al Arhivelor Statului din Iaşi (1941-1968), nu a identificat şi tradus ciorna care a stat la baza redactării Mărturiei mitricale prin care Mitropolia Moldovei stabilea, cu valoare de act de identitate, anul naşterii şi botezului lui Vasile Alecsandri astfel încât acesta să se poată înscrie la studii la Paris. Acest act, aşa cum l-a descoperit şi transcris Gh. Ungureanu, se află şi astăzi în arhiva ieşeană sub numele de „Mitrica pentru dovedirea anului naşterii poetului Vasile Alecsandri“ şi sună, în traducere, astfel:

«Mărturie de mitrică

Prin care se face ştiut duhovniceascăi Decasterie [o formă de Judecătorie din cadrul Bisericii Ortodoxe, n.m.] a Mitropoliei Moldovei că după încredinţarea ce s-au luat prin sprafcă [anchetă judecătorească, n.m.], s-au aflat pentru dumnealui Vasile Alecsandri că la anul 1818 luna iunie 14 s-au născut în târgul Bacăului, din pravoslavnicii legiuiţii săi părinţi, dumnealui spătarul Vasile Alecsandri cu soţia sa Elena născută Cozoni, căruia atunci prunc, lucrările sfântului botez în drept slăvitoarea noastră credinţă, după aşezământurile sfintei şi marea biserică a răsăritului, i s-au săvârşit de preotul Ioan dela biserica Precista din arătatul târg, la 22 a aceleiaşi luni iunie, iar naşi i-au fost moşul său, dumnealui Mihalachi Cozoni. Drept aceia, spre încredinţarea naşterii şi a botezului în pravoslavie a numitului Vasilie Alecsandri, fiind mai sus pomeniţilor săi părinţi, i s-au dat această mitrică deasupra cu iscălitura Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit al Moldovii şi cavaler I.I. Veniamin, iar gios adeverită cu punerea peceţii şi cu iscăliturile členurilor acestii Decasterii.

1835, Iulie 12, No.333»

Deşi actul este dincolo de orice dubiu, nu au lipsit, totuşi, controversele având în vedere că el este redactat, fără îndoială, la solicitarea tatălui, important boier moldovean, vornicul Vasile Alecsandri, cel mai probabil pentru completarea dosarului de înscriere la studii în Franţa. Scep­ticii au argumentat că nu este mitrica originală, ci doar un înscris eliberat de mitro­polie, la 17 ani de la naştere, şi că, într-o astfel de situaţie, se impune o serioasă rezervă asupra autenticităţii datei înscrise acolo, mulţi considerând autentic anul 1821 cu argumentul că Vasile era prea tânăr pentru a fi acceptat la studii şi, în consecinţă, a fost fabricat acest act. Fireşte că ipotezele pot zburda liniştite în lipsa certificatului iniţial, dar cei degrabă distribu­itori ai scenariilor cons­piraţioniste trebuie totuşi să ţină seama de un fapt care întăreşte datele cuprinse în „mărturia de mitrică“ eliberată sub autoritatea şi sub sigiliul Mitro­politului Mol­dovei: pe spatele documentului prezentat aici este o însemnare olografă a tatălui poetului care atesă veri­dicitatea datelor înscrise acolo. Tot în traducerea lui Gh. Ungureanu, însemnarea vornicului (la acea vreme doar spătar!) Vasile Alec­sandri sună astfel:

«Vasilică este născut la 14 iunie 1818 în târgul Bacăului, botezat în legea pravoslavnică de preotul Ioan dela biserica numită Precista din Bacău, iar nănaşi i-au fost moşul său Mihalachi Cozoni. Părinţi: Spătarul Vasile Alecsandri, mama spătăreasa Elenco Alecsandri, născută Cozoni».

Drept urmare, în articolul consacrat lui Vasile Alecsandri din monumentalul Dicţionar al Literaturii Române până la 1900, scos de Institutul „Al. Philippide“ din Iaşi al Academiei Române, Florin Faifer va impune data corectă de 14 iunie 1818, în conformitate cu cercetarea şi cu documentele aduse ca dovadă de vrednicul de pomenire director al arhivelor ieşene, Gh. Ungureanu. Şi aşa a rămas. (Continuare în Ziarul de Iaşi din 25 iunie).

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii