FOTO: Cum le-a desenat Dincă pe Luiza și Alexandra – fără urechi și elemente sexuale

"Sarcina administrată inculpatului de a-şi desena victimele, îi declanşează acestuia un şoc psihologic". Aşa îşi încep procurorii în rechizitoriu capitolul denumit "Analiza produselor activităţii- Desenul Persoanei-Testul Machover".

"Prima" – Luiza este desenată fără haine

"Desenul ocupă 45,3% din spaţiul vital al colii de hârtie, format A4" – semnifică plăcere, importanţă afectivă, investiţie valorică acordată unei persoane mature din punct de vedere fizic, mai corpolentă.

"Persoana este plasată în cvadrantul 1, înspre stânga-sus şi desenată cu culoare albastră" – plasarea dominantă trimite la resentiment, negativitate, ascundere şi victima ca expresie a unei idei care ”a fost”.

"Lungimea părului, ocupă 37,03% din înălţimea desenată a persoanei" – semnificaţie psihosexuală specială subliniind feminitatea. Părul este dispus cumva într-o parte (spre stânga, privind dinspre victimă) în jurul unui chip zâmbitor. Expresia feţei îndreaptă atenţia asupra percepţiei unui spirit ludic, o fată vorbăreaţă/comunicativă, capabilă să-şi păstreze optimismul chiar şi în situaţii critice.

"Apar două asimetrii dismorfice" – Cea mai importantă trăsătură dismorfică constă în ruperea legăturii între cap şi corp, ceea ce, din punct de vedere proiectiv psihologic, denotă o particularitate a psihologiei inculpatului: victima este percepută ca neavând emoţii. Victima este dezumanizată. Capul desenat puţin mai mare decât trunchiul sugerează ideea că inculpatul şi-a perceput victima mai matură, abilă, cerebrală, calculată, mai adaptabilă, mai frumoasă.

"Personajului îi lipsesc urechile" – sugerează prăbuşirea comunicării, indiferenţa la acţiunile victimei. Inculpatul nu este interesat de victima sa şi nici impresionat de vocea/ţipetele ei, pentru că nu este dispus să audă nimic.

Victima este numită simplist: ”Prima”. "Aceasta este o expresie de depersonalizare, a ştergerii oricăror elemente individualizatoare care definesc o persoană. În al doilea rând, victimei îi lipsesc elementele sexuale diferenţiatoare şi am fi tentaţi să credem că inculpatul nu nutreşte nicio dorinţă sexuală. Dimpotrivă, ascunderea tuturor caracteristicilor sexuale principale şi secundare şi lăsarea la vedere doar a părului atrage atenţia în mod particular. Inculpatul ascunde exact ceea ce îl atrage/aţâţă mai puternic: sânii şi zona genitală. Victima sa nu are accesorii vestimentare şi nici un inel pe degete. Doar părul este prins în coadă, puţin mai jos, printr-o agrafă sau un elastic. Tot un element simbolic slab evidenţiat este aspectul grafic al tălpilor. Victima pare a fi desculţă, ”ca şi cum” ar staţiona mult timp într-o incintă, ca şi cum ar fi îmbrăcată ”de casă”.

"A doua" – Alexandra este desenată "tristă"

"Desenul ocupă 31,1% din spaţiul vital al colii de hârtie, format A4" – semnifică o coborâre a vârstei atribuite celei de-a doua victime, care are un aspect firav, copilăresc.

"Persoana este plasată exlusiv în cvadrantul 1, stânga-sus şi desenată cu culoare albastră" – plasarea dominantă în cvadrantul 1 trimite la resentiment, negativitate, expresie a unei idei care ”a fost”. Inculpatul se raportează negativ la victima sa.

"Lungimea părului, ocupă 42,1% din înălţimea desenată a persoanei" – părul este dispus cumva într-o parte (spre stânga, privind dinspre victimă) în jurul unui chip fad, lipsit de expresie. Expresia feţei este ştearsă, nonemotivă, uşor tristă.

"Personajului îi lipsesc urechile" – sugerează indiferenţă la acţiunile victimei.

Capul este desenat relativ proporţional cu trunchiul şi sugerează ideea că inculpatul şi-a perceput victima mai mică de vârstă, mai versatilă.

Victima este denominată simplist: ”A doua”. Aceasta este expresia aceleiaşi depersonalizări. În al doilea rând, victimei îi lipsesc elementele sexuale diferenţiatoare, care conduc la aceleaşi referinţe consemnate la ”prima”.

"A doua" are accesorii vestimentare şi inele pe toate degetele de la mâini. Părul este prins în coadă, puţin mai jos, printr-o agrafă sau un elastic.  Un element simbolic bine evidenţiat este aspectul grafic al tălpilor. Victima pare a fi încălţată, ”ca şi cum” ar fi gata de plecare.