Caută 
4 MIN
Aproape în fiecare zi stau pe canapea după ce-mi termin treaba și îmi spun că am să dau scroll doar câteva minute pe Tiktok (eventual până când se face o oră fixă, pentru că nu poți începe nimic de la și jumate, nu?) și apoi am să citesc, am să învăț italiană și, dacă mă simt foarte ambițioasă, am să îmi corectez o povestire scurtă la care lucrez.
Însă minutele devin ore și mă trezesc într-un absolut existential dread, pentru că, după ce am urmărit ore întregi clipuri în care alții fac ceva, realizez că eu sunt tot pe canapea.
Dacă cineva m-ar întreba ce am făcut în orele care au trecut, -presupunând că persoana respectivă nu a auzit de Tiktok (ceea ce e greu de crezut)-, i-aș spune că am stat pe o rețea de socializare, dar asta ar fi o minciună, nu? Pentru că în esență nu am socializat cu nimeni, dar în același timp nici nu m-am uitat la ceva fictiv.
Când eram în gimnaziu, stăteam ore întregi și vorbeam cu prietenii (sau îmi făceam prieteni) pe HI5 și, mai târziu, pe Facebook. Însă orele în care trec de la un video la altul nu se simt la fel ca cele în care scriam și citeam mesaje de la alții de dimineață până seara. Acum petrec mult mai mult timp pe paginile oamenilor pe care nici nu îi cunosc și poate că nici nu îi voi cunoaște vreodată, decât pe cele ale prietenilor.
Poate că este vorba despre izolarea unei generații- până la urmă YouGov a stabilit că gen Z este cea mai singură generație, nu? Sau poate că este vorba despre altceva, despre o nouă modalitate de receptare și înțelegere a lumii. Alături de acea criză existențială cauzată mindless scrolling, de multe ori mă ridic de pe canapea cu o idee noua pentru o povestire, cu o altă perspectivă asupra unei probleme sociale și cu o dorință incredibilă de a crea și eu ceva vizual, de a-mi expune viziunea și felul meu de a vedea lumea pe platformă.
Existența unei spațiu cum este Tiktok nu ne-a însingurat, nici nu ne-a făcut ultra consumiști și nici lipsiți de motivația de la lucra într-un 9-5 job (de asta au avut grijă crizele sociale și economice ale secolului), ci a determinat existența unei generații care își explorează potențialul creativ în afara limitelor instituționale și academice.
Tiktok deși a apărut inițial ca o platformă în stilul Musical.ly, bazată în mare parte pe dansuri și lip-sync, a evoluat într-un produs semnificativ, din punct de vedere cultural și social
Este platforma în care mi-am descoperit artiștii contemporani preferați, inspirația vestimentară și melodiile pe care le ascult pe repeat și, mai important decât atât, reprezintă un spațiu de exprimare liberă a individualității. Tiktok a devenit o alternativă la instituțiile clasice de promovare artistică, care, de cele mai multe ori, pierd diversitatea, din cauza unei exigențe cu un grad foarte mare de subiectivism.
Libertatea creativă oferită de Tiktok este un aspect care ar trebui mult mai des discutat. În urma experienței mele de professional scroller, am descoperit că valoarea artistică și literară nu se limitează la ceea ce vezi în galeriile de artă faimoase și în listele de la Nobel. În esență, arta trebuie să vorbească cât mai sincer atât despre autor, cât și despre realitatea curentă.
A fost pentru mine o bucurie și o adevărată relevație să descopăr mesaje sociale puternice și sinceritate artistică în paginile multor creatori de conținut de pe Tiktok. Trei exemple sunt Nina Nayko (@ninanayko), o fotografă de 23 de ani din Georgia, cu ale cărei lucrări am rezonat mult mai profund decât orice am văzut până acum la Pompidou. Michelle Avery (@velvetmush) este o artistă self-taught de 26 de ani și are unele dintre cele mai fascinante lucrări suprarealiste pe care le-am văzut, pictate în stil hiperrealist în culori de apă pe suport de lemn.
Și Sean M. Aguillon (@chonaguichon), un poet pe care l-am descoperit recent și care m-a fascinant din prima secundă prin modul vizual, atmosferic și cinematic, în care își citește poemele.
Tiktok reprezintă într-un fel ceea ce a fost cinematograful pentru secolul XX. Prin clipuri de doar câteva secunde vezi procesul creativ al artiștilor, ești inspirat de viziunea celor care gândesc diferit față de tine, urmărești călătorii în locuri în care poate nu vei ajunge niciodată și te uiți la cum arată viața oamenilor din alte lumi, înțelegi cum e să trăiești cu o boală grea și cum arată pe bune războiul. Toate acestea, strecurate printre challegeuri, alpha males și comedie mai mult sau mai puțin bună.
Dacă cineva ar avea tot timpul din lume și ar realiza o peliculă din clipurile de pe Tiktok ar ieși un portret al unui secol fragmentat și al unei generații care a înțeles caracterul profund individual și subiectiv al realității.
Foto Unsplash și arhiva personală a autorului, Iris A. Knieling
Text apărut inițial pe cristinastanciulescu.ro
