Poate fi învins Mihai Chirica?

Cu trei luni înaintea alegerilor locale, întrebarea din titlu stă pe buzele tuturor. Dar cei mai mulţi se feresc să o adreseze, de teama unui răspuns negativ prea categoric, a unui „nu” înfricoşător de tranşant. Şi iată primul atu al lui Mihai Chirica – inclusiv cei care îl contestă şi-au pierdut speranţa că pot scăpa de el. În general, în tabăra opoziţiei lipseşte entuziasmul specific unui început de an electoral, s-a acutizat sentimentul de blazare. Alegerile locale sunt percepute mai mult ca un sprint pentru locul 2, care garantează o poziţionare mai bună la startul maratonului parlamentar din toamnă.

Tradiţia conservatoarea a Iaşului e un alt avantaj major pentru candidatul PNL. După ’90, nici un primar în funcţie nu a fost învins în alegeri. În 35 de ani de democraţie, niciodată transferul de putere la Roznovanu nu s-a făcut democratic. Emil Alexandrescu a murit, Constantin Simirad a plecat în ţările calde, Gheorghe Nichita a fost trimis la răcoare. Parţial, de ultima variantă se agaţă azi speranţele opoziţiei.

Inflaţia de contracandidaţi îl ajută, de asemenea, pe primarul în funcţie. Dacă în 2020, votul s-a polarizat cât de cât la vârf – Mihai Chirica (36.196 de voturi), Cosette Chichirău (26.111 de voturi), în iunie pentru fiecare candidat al opoziţiei există cel puţin un alt candidat care se adresează aceluiaşi profil de electorat. Chichirău şi Bodea vor împărţi voturile USR anti-Chirica, Balanişcu (?) şi Ciuhodaru vor canibaliza voturile PSD anti-Chirica. Această fragmentare ar putea duce la o situaţie hilară: edilul în funcţie să câştige cu mai puţine voturi decât în 2020, dar la o distanţă mai mare faţă de principalul urmăritor.

Comasarea alegerilor îi prieşte tot primarului. Mii de studenţi care în mod tradiţional votează împotriva „tradiţiei” nu-şi vor putea exercita dreptul de vot la alegerile locale în municipiul Iaşi, în lipsa vizei de flotant. Care viză de flotant trebuie obţinută cu cel puţin 6 luni înainte de alegeri, care alegeri au fost mutate peste noapte din septembrie în iunie.

Cum poate fi totuşi învins Mihai Chirica? Putem să ne imaginăm câteva scenarii. Toate sunt condiţionate de un val emoţional puternic în preajma scrutinului.

O emoţie publică pozitivă. Unul dintre contracandidaţi realizează ceva cu adevărat remarcabil înaintea alegerilor iar minunea se viralizează instantaneu. Bodea se aruncă în Ciric şi salvează un copil de la înec, Ciuhodaru se apucă să-şi împartă averea uriaşă oamenilor necăjiţi, mitropolitul Teofan are o revelaţie divină şi le cere credincioşilor să încerce cu o femeie. Şi aşa mai departe, e un scenariu care ţine exclusiv de imaginaţie.

Tot la emoţii pozitive. Teoretic ar putea să apară un candidat surpriză cu multă notorietate şi credibilitate în oraş, care să atragă deopotrivă voturi de la primar şi de la opoziţie. Practic, e mai probabil ca Teofan să primească un mesaj feminist de la Dumnezeu. Iaşul nu a produs în ultimii 35 de ani nici un personaj carismatic, cu veleităţi de lider şi o popularitate traductibilă politic.

O emoţie publică negativă. Mihai Chirica face o declaraţie şocantă pe un subiect sensibil pentru propriul electorat şi votul „conservator” se evaporă. Nu-i exclus. Mai puţin probabil, primarul comite o infracţiune de drept comun, scandaloasă mai cu seamă pentru ieşenii tradiţionalişti. E lesne de înţeles că furtul nu se înscrie în gama de infracţiuni „scandaloase”. Chirica poate câştiga alegerile şi din spatele gratiilor dacă i se impută exclusiv probleme de corupţie. Avem exemplul lui Cătălin Cherecheş la Baia Mare. Aşadar, e necesar să fie anchetat sau încătuşat pentru fapte care transced „banala” hoţie (electoratul lui e în general tolerant cu furtul din bani publici). Cu alte cuvinte, să i se facă dosar penal nu pentru o faptă imorală, cât ruşinoasă. Ultima varianţă – în Iaşi se întâmplă o catastrofă/ tragedie iar resposabilitatea directă a primarul este evidentă. Nu e scenariul pe care ni-l dorim, indiferent de pasiunile politice.

Scurtă concluzie, la început de martie – pare mai probabil ca Mihai Chirica să piardă alegerile din iunie, decât ca unul dintre contracandidaţii lui să le câştige.