Şi, e adevărat, relaxarea fiscală insuflată – atât prin diminuarea cotelor de prelevare, cât şi prin reducerea numărului de impozite/taxe/contribuţii – nu ar trebui să rămână fără urmări cât de cât benefice în planul consolidării economice. Cel puţin, în acest fel pun problema mai toate manualele dedicate economiei de piaţă. Pe de altă parte, şi contribuabilul (din mediul de afaceri) va trebui să abordeze cu mai multă maturitate relaţia cu ANAF, mai ales că a fost reformat cumva, în ceea ce îl priveşte, şi controlul instituţiilor statului, prin adoptarea Legii prevenirii (nr. 270/2017). Până una-alta, spre a nu se oferi o imagine tocmai idilică despre ceea ce înseamnă interesul fiscal al statului, Executivul vizează acompanierea relaxării amintite de măsuri pe linie antievaziune. Şi nu e vorba despre orice fel de măsuri, ci dintre acelea care dau fiori oricui i-ar da prin cap să nu dea statului ceea ce s-a legiferat că revine acestuia.

Dacă despre intenţia incriminării ca faptă penală a neplăţii unor impozite şi contribuţii, printre care CAS şi CASS, către buget (la scadenţă), am mai vorbit (scris), să vedem şi cam cum este schiţată în rest modificarea/înăsprirea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Observăm mai întâi că aceasta vine cu „închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi” pentru cel care ar săvârşi anumite fapte „în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale” (Proiect de OUG, http://www.mfinante.ro/). Iar dacă prejudiciul produs este mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro, pedepsele se majorează cu o treime. În lista faptelor reprimabile intră de la „ascunderea bunului ori a sursei impozabile” la „substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate”. Proiectul de OUG în cauză include în aceeaşi gamă de fapte „omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile (…), a operaţiunilor comerciale efectuate (…), dar şi „evidenţierea (…) cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale (…)”.

La fel de grave sunt considerate şi pedepsite ca atare: „alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor (…)” sau „executarea de evidenţe contabile duble (…)”. Acelaşi „tratament” îl plănuieşte legiuitorul şi pentru cel care s-ar „sustrage de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile (…) persoanelor verificate” (http://www.mfinante.ro/). Proiectul de OUG la care ne referim, fiind pe punctul de a depăşi etapa transparenţei şi dezbaterii publice, nu este exclus să devină normă operaţională în mai puţin de o lună. 

Publicitate și alte recomandări video