Această modificare era aşteptată de toţi cei implicaţi în dosarele Fortus, foşti angajaţi, actuali angajaţi, acţionari şi creditori, pentru a se lămuri anumite situaţii incerte din cadrul procedurii de insolvenţă, iscate în urma unor dări în plată. Cu toate acestea, în loc să lămurească, tabelul actualizat a ridicat mai multe semne de întrebare. Unul dintre acţionari şi fost angajat al Fortus susţine că a identificat cel puţin patru erori grave. „Conform menţiunilor de la sfârşitul tabelului pe care l-am scos de la Registrul Comerţului, administratorul judiciar Todor Ignaţie precizează că publicarea prezentului tabel nu generează drept de contestaţie sub aspectul posibilităţii formulării unei contestaţii, publicarea fiind făcută doar în scop de informare în procedură. Deci judecătorul a spus să se refacă tabelul. Todor spune că nu poate fi contestat. Legea spune că poate fi, conform articolului 75, alineat 1 şi 2, din Legea Insolvenţei. Eu demonstrez că în acest tabel sunt falsuri şi erori. Ce fac, am dreptul să contestez?”, se întreabă retoric Florin Rugină, mic acţionar şi reprezentantul în instanţă a 300 de angajaţi disponibilizaţi de la Fortus.

Ce spune legea

Conform articolulul menţionat de acesta mai sus, în Legea Insolvenţei, la alineat 1 se precizează clar că: „(…) până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabel definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute”, se arată în Lege. O altă eroare identificată de acţionar este faptul că Primăria Iaşi apare în tabel cu creanţă actualizată de 0 lei şi o creanţă iniţială acceptată de 17,4 milioane de lei, stinsă prin darea în plată. „De ce la Primărie nu apare diferenţa de plată în tabel? Deşi în tabel era trecută cu 17,4 milioane, i s-a făcut o dare în plată de 98 de milioane de lei, cu tot cu penalităţi. Deci s-a plătit mai mult, unde reiese diferenţa în tabelul reactualizat? Apoi Antares, deşi i s-a făcut plata de 1,7 milioane de lei, nu apare în acest tabel deloc. Ar fi trebuit să fie cu creanţe actualizate zero, cum apare şi Primărie, Apa Vital şi Tonescu Finance. Cum îi este evidenţiată doameni judecător, Loredana Berindean, această plată?”, menţionează Rugină.

Acţionarul cere o expertiză contabilă

O altă nelămurire pe care acesta o are şi la care aştepată un răspun din partea administratorului judiciar de la Tg. Mureş este legată de creanţele salariaţilor. În tabelul vechi la „total creanţe salariale” apare suma de 25,9 milioane de lei, iar în tabelul nou apare suma de 44,1 milioane de lei, în condiţiile în care în ultima perioadă s-au tot făcut plăţi către angajaţii din tabelul definitiv. „O explicaţie ar fi aceea că în tabelul reactualizat s-au băgat şi datoriile din tabelul cu creanţe născute în perioada de observaţie. Acela este un alt tabel şi nu este legal să se bage acei bani în acest tabel. Asta înseamnă că trebuie făcute plăţi către toţi salariaţii disponibilizaţi din 2012 încoace, adică 700 de salariaţi. Acum mai sunt 73 de salariaţi, doar nu o să împartă cei 44,1 milioane de lei la 73 de salariaţi, nu? Adică tabelul cu creanţe suspensive trebuie să el reactualizat! (n.r. tabelul cu creanţe din perioada de observaţie)” a mai precizat acesta. O ultimă observaţie a inginerului ar fi aceea că la finalul tabelului, la „total creanţe”, nu iese adunarea, adică suma calculată la zecimală după tabel nu e aceeaşi cu cea trecută de administratorul judiciar. La un scurt calcul matematic, rezultă o diferenţă de aproximativ 28 de milioane de lei. Să fi greşit administratorul judiciar la operaţia de adunare? Concret, la „total creanţe” apare suma de 216,7 milioane de lei, însă dacă verificăm şi adunăm toate creanţele actualizate din tabel, iese o sumă de 242,7 milioane de lei.

„Eu cer o expertiză contabilă! În conformitate cu legea, judecătorul poate cere din oficiu părerile unor practicieni în insolvenţă. Cineva neutru trebuie să vadă dacă acest tabel este corect. Conform legii, judecătorul sindic poate, tot din oficiu, să schimbe pe loc şi administratorul judiciar, pentru că a făcut falsuri grosolane în această procedură”, încheie Florin Rugină. Conform noului tabel al crenţelor, cea mai mare sumă de recuperat de la Fortus o are Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), mai exact 172,5 milioane de lei. Deşi deţine 79% din totalul creanţelor, AAAS refuză de aproape un an de zile să primească prin dare în plată activul funcţional al societăţii, pe motiv că evaluarea nu este una corectă şi că averea debitoarei de pe liste nu corespunde cu ce se află în realitate, în fabrică.

Publicitate și alte recomandări video