Totodată, două din zece mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvați Copiii România. Practic, fenomenul este unul ciclic, repetându-se în cadrul acelorași familii de la o generație la alta împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate. Statistica arată că unu din zece nou-născuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.

”Da, din păcate este adevărat, România dă aproape jumătate dintre adolescentele din Uniunea Europeană care devin mame. Poate și pentru faptul că a scăzut vârsta  la care apare prima menstruație, pubertatea debutând la 10 – 11 ani și nu la 13 – 14 ani, ca înainte. În consecință,  vârsta primului contact sexual a scăzut, implicit, plasându-se de multe ori în adolescență, în contextul în care internetul abundă de informații de multe ori false sau care sunt percepute în mod eronat”, explică Dr. Irina Cațighera, medic primar planning familial, Maternitatea ”Cuza Vodă”, Iași. 

Dramatic este că 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând studiile înainte de sarcină. Una din zece mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală, iar 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu. Patru din zece gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii; 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora, 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut. În sfârșit, două din zece mame minore au mai mult de un copil. Iar vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion.

Date relevate de analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale arată că 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală iar 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat, în contextul în care patru din zece gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.

Doar patru din zece afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18% în timpul sarcinii iar 7% după naștere.

”Aceste mame adolescente provin de obicei din mediul rural, din familii monoparentale, cu mulți copii sau din părinți plecați din țară. Multe dintre aceste adolescente sunt analfabete sau victime ale abandonului școlar și nu beneficiază de informații elementare privind anatomia și fiziologia corpului uman, umplând golul afectiv printr-o sexualitate inconștientă, precoce, care de multe ori nu oferă societății, în condițiile imposibilității unei școlarizări și educații corespunzătoare, un material uman de calitate”, a adăugat Dr. Irina Cațighera.

De asemenea, două din zece persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei. În acest context, venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.
Ținând cont de aceste aspecte, în ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primele locuri în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020 potrivit datelor INS (5,6/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani. Dintre cele 198.302 de nașteri înregistrate în România în 2020 potrivit datelor definitive INS, 731 provin de la fete sub 15 ani și 17.366 de la fete cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-născuţi din România provine din mame adolescente.

De altfel, țara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană și cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.

„În țara noastră nu este aplicat, încă, în învățământ, programul de educație pentru sănătate, în mod particular de educație sexuală, care există doar sub formă de lege de câțiva ani buni. Intervenția persoanelor calificate (medici, asistente cu pregătire în domeniu, ONG uri) în școli este posibilă doar la solicitarea elevilor, părinților, cadrelor didactice sau psihologilor, iar participarea acceptată doar cu semnătura familiei. În condițiile în care  numărul mamelor minore (12 – 17 ani) este în creștere, plasând România pe un nedorit loc fruntaș în Europa, context  în care crește și  numărul mamelor și al copiilor din centrele de plasament”, a conchis Dr. Irina Cațighera.

Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţă şi monitorizarea adecvată a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipită sau se înrăutățește.

Din 2015, Salvați Copiii România a organizat caravane de susținere a sănătății fetelor si femeilor în județele Neamț, Vaslui, Iași, Giurgiu, Constanța, Brașov, Tulcea, Botoșani și Suceava. Au fost implicați 70 de medici, medici rezidenți, asistenți medicali și asistenți sociali, pentru facilitarea accesului pentru fetele si femeile vulnerabile la ecografii gratuite de sân, ecografii abdominale, ecografii transvaginale, recoltări Babeș Papanicolau și sesiuni de informare. În total, au fost sprijinite 5.000 de tinere din cele nouă județe, prin servicii medicale gratuite sau prin consiliere individuală și de grup.