De vineri sunt trei vaccinuri aprobate. Diferența dintre ele, explicată de specialiștii ieșeni

Dr. Eugen Carasevici explică faptul că, deşi tehnologiile care au stat la baza realizării vaccinurilor sunt diferite, din punctul de vedere al felului în care se declanşează mecanismul de inducere a răspunsului imun, vaccinul AstraZeneca nu diferă foarte mult de celelalte două ce au fost deja aprobate – Pfizer/BioNtech şi Moderna.

Construit pe un adenovirus atenuat 

„Ele apelează la traseele obişnuite de propagare a semnalului antigenic, adică de a depista «străinul» pentru a genera un răspuns de apărare. Este însă o diferenţă de construct, fiindcă Oxford apelează la un vector viral, un adenovirus de cimpanzeu, care este atenuat, ce înglobează în el proteinele de tip spyke, şi odată cu inocularea le propagă în interiorul celulelor intramusculare“, a precizat dr. Eugen Carasevici.

Acesta a atins şi prima controversă publică legată de eficienţa vaccinului realizat de AstraZeneca şi Oxford. La publicarea primelor rezultate ale studiilor clinice finale realizate pentru a teste eficienţa vaccinului, s-a descoperit că acesta are o eficienţă de 90% doar atunci când prima doză a fost administrată la jumătate din cantitatea cu care se pornise în reţetă. Cercetătorul ieşean spune că această chestiune nu este uşor de prevăzut, şi se încadrează în marja numită în imunologie – zonă de toleranţă joasă sau zonă de toleranţă înaltă.

„Deci, prin doza respectivă se atinge o toleranţă – dacă dai foarte mult vaccin, organismul nu răspunde, la fel şi dacă îi dai prea puţin. Acum, nu ştim exact cât ne va ţine această protecţie ca să o comparăm cu cea de la Pfizer, spre exemplu, fiindcă studiile clinice pe cele două vaccinuri nu pot fi cu uşurinţă comparate, au diverse componente care creează dificultăţi“, a punctat profesorul.

Noile tulpini s-ar putea să ceară dezvoltarea a noi vaccinuri

Cei doi cercetători consultaţi de „Ziarul de Iaşi“ spun că, date fiind mutaţiile suferite de COVID-19 ce sporesc contagiozitatea, ajungem într-o cursă între viteza cu care oamenii pot produce vaccinuri, protecţia oferită de acestea, şi viteza cu care virusul vrea să se extindă.

Dr. Florin Zugun explică, la rândul său, o altă asemănare între cele două tipuri de vaccinuri, cu ARN mesager şi cele cu virus atenuat: ambele pot fi relativ uşor adaptate, în câteva zile sau săptămâni, dacă va apărea o versiune de virus împotriva cărora actualele vaccinuri nu sunt eficiente.

„Dacă nu atenuăm propagarea prin vaccinare, vor trebui dezvoltate noi tipuri de vaccinuri. Deocamdată, însă, consensul este că vaccinare cu ce avem, dacă e făcută în grafic, la timp, ar trebui să ne ajute cu adevărat, semnificativ, să controlăm pandemia“, a precizat Florin Zugun.

Acesta a mai punctat şi o serie de avantaje ale vaccinului realizat de Oxford şi AstraZeneca, precum faptul că nu are nevoie de temperaturi foarte reci de păstrare, de -70 sau -20, şi rezistă la temperaturile normale ale unui frigider. Este însă valabilă în continuare controversa care a generat dispute şi la nivel european, între Comisia Europeană şi compania producătoare: eficienţa pentru persoanele de peste 65 de ani ar putea fi mai scăzută.

„Călcâiul lui Ahile al coronavirusului“

Cercetătorul spune că acest aspect se datorează întâlnirii cu un sistem imunitar mai puţin performant, cum au persoanele mai în vârstă şi unii bolnavi cronici.

„Ţine de precizia cu care este livrat stimulul antigenic sistemului imun. Fiind un vector, un adenovirus, el conţine mai mulţi stimuli antigenici decât în formula de la Pfizer, spre exemplu, care are doar material antigenic – proteina spyke – călcâiul lui Ahile al coronavirusului. Probabil că, într-o atmosferă de stimulare mai largă a unui sistem imunitar mai puţin performant, în relaţia cu vârsta, cu bolile asociate, varianta Astra Zeneca să nu fie la fel de eficientă“, a explicat dr. Florin Zugun.

El spune însă că, în momentul de faţă, chiar dacă protecţia oferită nu e cea aşteptată, nu trebuie ignorat niciun fel de vaccin şi nici refuzat.

„Orice vaccin disponibil ar trebui folosit, fiindcă problema noastră este una de urgenţă, de timing, nu doar de resurse“, conchide cercetătorul ieşean.

Publicitate și alte recomandări video