Măsurile de austeritate de la Bucureşti, văzute din birourile liderilor politici ieşeni Muraru, Chirica, Cojocaru, Bodea, Chichirău

Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, a menționat din start că nu este de acord cu „intențiile premierului PSD Maricel Ciolacu de a schimba regimul fiscal și al sponsorizărilor, măsuri care vor apăsa greu pe sectorul privat, cel care ține în viață motorul economic al României”. El a dat exemplul Asociației „Dăruiește Viața”, care construiește un spital exclusiv din donații publice.

„Știu cât de important este pentru ONG-uri să aibă facilități fiscale care le permit să își desfășoare activitatea în sprijinul oamenilor”, a declarat Muraru, estimând că asociațiile și ong-urile din țară riscă să rămână fără jumătate din venituri. Motivul dispariției acestor venituri este faptul că sponsorizările nu se mai scad din impozitul pe profit, a explicat el. Soluția ar fi „realizarea de noi investiții și nu de spoliere a sectorului privat pentru a acoperi găurile imense lăsate în buget de măsurile populiste ale PSD înaintea anului electoral”, a conchis liderul liberal.

Aeroport extins, dar cu același număr de angajați?

Colegul său de partid aflat la șefia Aeroportului Iași a remarcat că pachetul de măsuri de austeritate se adresează și regiilor autonome, forma de organizare și administrare a aerogării ieșene. Romeo Vatră a arătat că, la un trafic anual de peste 200 de mii de pasageri, aeroporturile nu pot să fie finanțate din bugetele locale și, prin urmare, nu contribuie la deficitul național. Pe de altă parte, trebuie alocate resurse financiare „pentru a respecta stardardele foarte stricte de siguranță și securitate privind operațiunile aeroportuare”.

Directorul general al Aeroportului Iași a arătat că Iașul și Suceava, de exemplu, au avut creșteri mari de trafic, în timp ce multe alte aerogări derulează proiecte de extindere a infrastructurii pe bani europeni – din nou, și cazul Iașului. „Măsurile de austeritate propuse prin acest proiect de OUG, prin care se impun tăieri de posturi vacante, modificarea organigramei, restricții privind cheltuielile și achizițiile, pentru aeroporturi care se pregătesc de dezvoltare reprezintă un non sens”, a subliniat Vatră. El consideră că, deși măsurile de austeritate sunt necesare, la fel de necesară este și „o analiză serioasă si o revizuire a acestui OUG pentru a nu afecta negativ traficul aerian din România și pentru a nu pune în pericol siguranța și securitatea zborurilor”.

Primarul Iașului: Cum rămâne cu posturile ocupate prin concurs?

Ordonanța pregătită de către guvern va genera efecte importante și la nivelul administrației locale. Modificarea structurii organizatorice și limitarea unor cheltuieli bugetare sunt principalele măsuri în acest sens. Primarul Mihai Chirica ne-a declarat ieri că, în principiu, este de acord cu pachetul de măsuri, dar nu în totalitatea lui, având în vedere că se ridică și mai multe semne de întrebare în ceea ce privește posturile ocupate prin concurs sau acele posturi în care titularul este suspendat.

De exemplu, proiectul de ordonanță prevede desființarea postului de șef de birou, iar o astfel de funcție este ocupată (de regulă) prin concurs. „În cazul nostru, impactul nu va fi așa de mare întrucât noi avem multe posturi de conducere care nu sunt ocupate”, a spus primarul Chirica. El a precizat că impactul diferă de la o unitate administrativ-teritorială (UAT) la alta, iar cele care vor suferi mai mult sunt primăriile mici. „Vor dispărea unele microstructuri ale mediului de lucru (servicii, direcții etc., n.r.), iar acest lucru ar putea să le aducă acelor UAT-uri unele prejudicii în funcționare”, a completat primarul. În proiectul de ordonanță se prevede, de exemplu, că pentru constituirea unui Serviciu este necesar un număr minimum de 10 posturi de execuție față de 7 în prezent.

În context, primarul a precizat că el este adeptul colaborării cu structuri independente față de „mega-structuri”: în acest sens, el a dat ca exemplu modul în care a fost reorganizată Direcția de patrimoniu a Primăriei, care, ani la rând, a funcționat ca o „mega-structură” până când a fost împărțită în trei direcții distincte, în urmă cu câțiva ani. „Evidența patrimoniului era amestecată cu exploatarea, fondul locativ, iar direcția nu ajungea cu anii să-și cunoască problematica fiecărei activități”, a argumentat primarul.

„Se va ajunge la o formă de mijloc pe care să o acceptăm cu toții”

O altă modificare importantă a proiectului de ordonanță vizează limitarea cheltuielilor. O prevedere expresă în acest sens face referire la faptul că unele cheltuieli bugetare nu pot depăși un anumit prag: de exemplu, cheltuielile privind capitolul „Cultură, Recreere, Religie și Sport” nu pot fi mai mari de 7,5 la sută din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent. Acest capitol este important pentru bugetul local întrucât sprijinirea diverselor evenimente organizate la Iași și finanțarea structurilor sportive (inclusiv clubul de fotbal) beneficiază de fonduri în cadrul acestui domeniu. „Am făcut o analiză, acum suntem la 7,85 la sută, astfel că suntem în marja procentului stabilit”, a precizat primarul Chirica.

Edilul-șef al Iașului a mai spus că guvernul a inițiat o serie de discuții pe proiectul de ordonanță cu autoritățile din teritoriu, fiind preluate unele principii și de la nivel local. „Se va ajunge la o formă de mijloc pe care să o acceptăm cu toții”, a conchis primarul.

Cât privește administrația județului, președintele Costel Alexe nu ne-a oferit niciun punct de vedere până la închiderea ediției.

Liderul PSD Iași: „Statul să ajungă să funcționeze ca o firmă privată”

„Înainte de orice măsură de consolidare fiscală, statul trebuie să se reformeze pe sine și să dea dovadă de cumpătare și decență în cheltuirea banului public”, ne-a declarat Bogdan Cojocaru, președintele interimar al PSD Iași. El a adăugat că, de fapt, reforma propusă de premierul Marcel Ciolacu urmărește ca „statul să ajungă să funcționeze ca o firmă privată: personalul să fie dimensionat corect în raport cu nevoile, să nu facă cheltuieli neesențiale, iar bonusurile să fie acordate doar pentru rezultatele excepționale”.

Pe de altă parte, liderul social-democrat amintește că eliminarea unor facilități fiscale ale mediului de afaceri a fost prinsă în PNRR în guvernarea PNL-USR. „Mă refer la eliminarea unor facilități fiscale pentru IT, construcții, restrângerea cotelor reduse de TVA,  revizuirea impozitării proprietății, reducerea numărului de IMM-uri beneficiare de impozitarea specială. Acum, aceste prevederi din PNRR își arată efectele”, a arătat Bogdan Cojocaru.

Ce ar face Cosette Chichirău în locul lui Marcel Ciolacu

Din opoziție, lucrurile nu se văd deloc cu ochi buni. Cosette Chichirău, vicepreședintele USR Iași, a numit „șocante” câteva dintre prevederile pachetului legislativ: „1. lipsa măsurilor de scădere a cheltuielilor uriașe ale statului; și 2. lipsa de predictibilitate a fiscalității”. „Românii n-au cum să-și planifice afacerile pe termen lung pentru că Guvernul schimbă taxarea de două ori pe an. În același timp, statul român nu livrează servicii pe măsura taxelor pe care le încasează”, a explicat ea. Creșterea taxării microîntreprinderilor și activităților independente sunt și ele „nocive”.

„Dacă aș fi în locul lui Ciolacu, aș implementa rapid câteva măsuri menite să facă statul mult mai eficient: 1. reforma administrativ-teritorială, astfel încât numărul UAT-urilor și funcționarilor să scadă semnificativ; 2. digitalizarea serviciilor, economisind milioane de ore pentru care plătim degeaba; 3. angajarea de profesioniști la nivelurile înalte ale administrației, astfel încât aceștia să înceapă să livreze performanță mai mare la costuri mai mici”, a prezentat deputata USR soluțiile alternative care, în opinia ei, ar elimina creșterile de taxe. Cosette Chichirău este vicepreședintele Comisiei de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.

Povară pentru privat, doar mimare la stat, avertizează Marius Bodea

La rândul lui, Marius Bodea a catalogat drept „brutale” măsurile pregătite de guvern. „Vor duce la dispariția de locuri de muncă și la falimentul multor microîntreprinderi”, este verdictul senatorului ieșean. Afectate vor fi clasa de mijloc și unul din sectoarele care aduce în economie 7 la sută din PIB: cel IT, ne-a spus Marius Bodea.

În același timp, „dacă măsurile împotriva micilor întreprinzători sunt brutale, tăierile din zona bugetară sunt mimate, incoerente dinadins (ca să fie imposibil de aplicat) și se referă în cea mai mare parte la viitor. Statul promite că va cheltui mai puțin cândva, pe când chiar de la 1 septembrie privații vor avea de plătit direct birul pe impotența guvernamentală a PSD-PNL”, a arătat el unde este diferența.

Dinspre USR, alternativa este una clară, a conchis Marius Bodea: „Zero taxe pe salariul minim pentru a mări cele mai mici venituri, reducerea poverii fiscale pe salarii în general, stimularea antreprenoriatului prin mai puține taxe într-un sistem foarte coerent și previzibil și, în oglindă, reducerea la maximum a aparatului bugetar, instituirea unor evaluări stricte ale competențelor angajaților din sistemul de stat, tăierea pensiilor speciale care au adâncit gaura bugetară, tăierea privilegiilor nesimțite ale conducătorilor instituțiilor bugetare!”