Reţeaua de heroină „Ionel şi Ionuţ”, liberă. Dintr-un dosar muncit, cu 1.450 tranzacţii dovedite şi 35 martori, s-a ales praful. O eroare banală

Nălbaru, Călin şi Eusebiu Bâdiliţă au fost trimişi în judecată la începutul anului trecut, după o anchetă de doi ani. Cei trei au fost acuzaţi de procurorii DIICOT că traficaseră heroină timp de trei ani, cumpărând drogul din Bucureşti şi revânzându-l la Iaşi de zece ori mai scump. Rechizitoriul documenta peste 1.450 de tranzacţii făcute de cei trei, în valoare totală de 366.500 lei. După câteva luni de dezbateri în camera preliminară, judecătorii au dispus eliminarea mărturiilor a 34 din cei 35 de martori din dosar, ca fiind luate ilegal. O simplă greşeală de procedură, mărturiile fiind luate de poliţiştii judiciari, nu de procurori, i-a lăsat pe anchetatori doar cu mărturia investigatorului sub acoperire.

Procesul totuşi a continuat, cu Nălbaru şi Costin în arest preventiv. În septembrie, a fost cerută reaudierea celor 35 de martori menţionaţi în rechizitoriu. Din cei 7 martori citaţi la termenul următor, nu a venit însă niciunul. S-a prezentat doar mama unuia dintre martori, care a precizat că fiul său este plecat în străinătate şi nu poate lua legătura cu el. În noiembrie, din 11 martori chemaţi cu mandat de aducere, a putut fi găsit unul singur. La altă şedinţă, din 15 martori citaţi, au fost aduşi doar trei. Iar la fiecare termen, apărătorul lui Nălbaru şi Călin, avocatul Olivian Moroşanu a cerut insistent eliberarea celor doi din arestul preventiv. El a invocat durata exagerată a arestului. În condiţiile în care inculpaţii au respins acuzaţia de trafic de droguri, susţinând că sunt simpli consumatori, menţinerea lor în arest preventiv putea fi echivalată practic cu o executare în avans a pedepsei. De cealaltă parte, procurorii au apreciat că tocmai refuzul de a recunoaşte faptele impune ţinerea în continuare a celor doi după gratii. Dacă ar fi eliberaţi, ei ar putea relua operaţiunile de trafic de care erau acuzaţi.

Conform legii, durata totală a arestării preventive nu poate depăşi „un termen rezonabil”. În cazul unor infracţiuni grave, cum este şi traficul de droguri de mare risc, arestul preventiv se poate prelungi însă până la 5 ani. În cele din urmă însă, magistraţii Curţii de Apel au apreciat că se impune o schimbare. Arestul preventiv era legal, dar nu neapărat necesar. Judecătorii au dispus înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Practic, cei doi nu vor mai avea gratii în faţa ferestrei, dar deplasarea le va fi în continuare interzisă, fără acordul organelor judiciare. „După mai bine de un an şi 7 luni de arest preventiv, în care clienţilor mei le-a fost încălcat şi dreptul de a păstra legături cu familia, viaţa începe să revină la normal. Anomaliile cu care acest dosar a fost înregistrat pe rolul instanţei încep să se remedieze cu fiecare termen de judecată. Îmi felicit clienţii că au avut tăria să nu accepte nişte situaţii vădit abuzive”, a comentat Moroşanu.

Publicitate și alte recomandări video