Bucureştiul are nu mai puţin de trei bănci de ţesuturi şi celule. De ce nu are şi Iaşul una?

O Bancă de Ţesuturi şi Celule ar fi trebuit să existe de ani buni în Iaşi. La fel ca alte trei oraşe din ţară, municipiul Iaşi nu poate decât să spere că, în cele din urmă, vieţile a sute de oameni care vor fi salvate vor fi mai importante decât neînţelegerile şi birocraţia care există la nivel naţional. În anul 2006 a fost obţinut un proiect pentru ca în România să se înfiin­ţeze patru noi Bănci de Ţesuturi, pe lângă cele trei existente la Bucureşti. Început din fonduri PHARE, proiectul a continuat să meargă şi după ce ţara a aderat la Uniunea Europeană, iar în anul 2008 Comisia Europeană a alocat bani pentru înfiinţarea centrelor. De atunci şi până astăzi, din diferite motive, în Iaşi încă nu există o Bancă de Ţestuturi şi Ce­lule. Culmea, la noi există clădire pusă la dispoziţie, toată documentaţia a fost depusă, iar avizele aprobate. Din lipsă de bani însă, încă suntem nevoiţi să pierdem zeci de celule care ar fi putut fi transplantate şi ar fi redat dreptul la viaţă unor oameni aflaţi în su­ferinţă.

Clădirea există

Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Agenţia Naţională de Transplant a depus documentaţia pentru aprobarea unui proiect care prevede construirea a patru Bănci de Celule şi Ţesuturi, în Timi­şoara, Bucureşti, Târgu-Mureş şi Iaşi. În anul 2008, Comisia Europeană a alocat prin programul PHARE 3,5 milioane de euro, bani necesari ridicării celor patru bănci. Atunci, municipiul Iaşi s-a implicat şi a făcut tot ceea ce ţine de nivelul regional. S-a găsit o clădire în curtea Spitalului „Sfântul Spiri­don“, s-au obţinut avizele, iar singurul lucru care lipseşte sunt banii. În anul 2008, după ce au venit banii de la Comisia Euro­peană, Ministerul Finanţelor a blocat finanţarea, iar banii s-au pierdut. „A fost o neîn­ţelegere între Ministerul Să­nătăţii şi Ministerul Finanţelor. Cei de la Finanţe au găsit tot felul de lucruri în proiect şi au blocat finanţarea. Comisia a dat atunci un nou termen de şase luni de zile, dar nu s-a mai rezolvat nimic“, a declarat Victor Zota, coordonatorul Programului Na­ţio­nal de Transplant din Româ­nia. Potrivit acestuia, în anul 2011, Ministerul Finanţelor a alocat 3,5 milioane de euro, dar Ministerul Sănătăţii nu i-a organizat aşa cum trebuia şi nu au mai fost utilizaţi, pentru că nu era pusă la punct toată documentaţia. Din nou, ba­nii s-au reîntors de unde au venit, adică la Ministerul Finanţelor, iar oraşele au rămas fără bănci. Anul acesta, acum o lună, Ministerul Sănătăţii a mai făcut o încercare şi a trimis o adresă la Finanţe, în care solicită bani pentru înfiin­ţarea Băncilor de Ţesuturi şi Ce­lule. Nimeni nu ştie însă dacă banii vor veni şi dacă, anul acesta, băncile vor fi ridicate. „Proiectul trebuie dus la capăt, pentru că a fost aprobat de Comisia Euro­pea­nă şi nu se poate da înapoi. Nu se ştie însă când va fi rezolvat, pentru că de fiecare dată au intervenit alte probleme birocra­tice sau de oricare altă natură care au făcut imposibilă inves­tiţia“, a adăugat Victor Zota.

Organe salvatoare se pierd

În România există doar trei bănci acreditate, în care se păs­trea­ză cornee, oase şi piele. Pro­iectul PHARE nu vizează doar construirea a patru centru noi, ci şi îmbunătăţirea celor trei, existente deja. „A existat finanţarea, doar că procedurile s-au blocat undeva între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor. Suma ne­cesară este de 3,5 milioane de euro“, a declarat Dan Luscalov, pre­şedintele Agenţieie Naţionale de Transplant din România. În tot acest timp, numeroase ţesuturi de la donatori în moarte cerebrală se pierd atât în Iaşi, cât şi în alte oraşe, pentru că nu au unde să fie depozitate. Conducerea Spitalului „Sfântul Spiridon“ a afirmat că, dacă ar veni banii, în maximum un an Iaşul va avea Banca de Ţe­su­turi şi Celule. „Totul s-a blocat acum un an jumătate. Noi avem locaţia pregătită, un corp între morgă şi radioterapie. De asemenea, am obţinul avizele necesare, Primăria Municipiului Iaşi şi Consiliul Local şi-au dat acceptul, dar totul a rămas la stadiul de proiect. Urma să primim nişte module, pentru a pregăti clă­di­rea, dar nu au mai venit“, a precizat ec. Ioan Bîrliba, ma­na­gerul Spitalului „Sfântul Spiri­don“. Lipsa unei Bănci de Ţesuturi în Iaşi va face ca două spitale care ar putea obţine acreditarea pentru transplantul de os şi de ţesuturi să nu poată realiza intervenţiile. Este vorba despre Cli­nica de Ortopedie a Spitalului „Sfântul Spiridon“ şi Clinica de Ortopedie din cadrul Spitalului de Recu­pe­rare. Deşi medicii sunt competenţi şi există documentaţie în pregătire, pentru ca acestea două să fie acreditate ca centre de transplant, ţesuturile şi celulele nu vor avea unde să fie stocate, până la găsirea unui donator compatibil.