Cale liberă

Aşadar, avem tabloul complet al celei mai stranii, haotice şi aparent fără noimă schimbări de guvern produse vreodată. Toţi actorii implicaţi – începând cu liderii PSD, foşti miniştri ori preşedinte – au plecat cu o idee şi au ajuns, aparent, la altceva.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a făcut caz în justificarea schimbării lui Grindeanu de performanţele multor miniştri, apoi a înaintat o propunere de premier tocmai din rândul celor cu rezultate foarte proaste. Or, „mai bun” a fost laitmotivul schimbării cabinetului Sorin Grindeanu. În plus, în decursul timpului, Dragnea a făcut caz de apartenenţa lui Sorin Grindeanu şi a altor politicieni la serviciile secrete, dar în final a ajuns la Mihai Tudose, personaj mai profund conectat la cercurile de putere din SRI. Deci, nu doar un ministru incompetent, în opinia evaluărilor PSD, dar susceptibil să fie „pilotat de sistem”. 

Miniştrii Guvernului au girat căderea propriului cabinet, au votat împotriva lor înşişi, apoi s-au râzgândit prin „retragerea demisiilor”, pentru ca în final să se regăsească în noua echipă. Să consemnăm: ei înşişi şi-au dat vot de blam. Ce reevaluări şi-or fi făcut între timp? Aşa cum arată acum, cabinetul este o echipă încropită în batjocură, din care a fost mazilit un om mai raţional, precum ministrul Finanţelor, dar au apărut mascote şi executanţi zeloşi.

Preşedintele a anunţat că nu face rabat de la criteriile de intregritate, dar a acceptat pe nemestecate propunerea unui premier plagiator şi, se pare, menţionat în câteva dosare de mare corupţie. O fi vrut Klaus Johannis să împiedice revenirea lui Victor Ponta în politică (aşa cum menţionează Hotnews), dar, totuşi, nominalizarea noului premier s-a făcut ulterior căderii lui Grindeanu. Prin urmare, avea răgazul să strâmbe din nas la auzul unui nume precum Tudose. De ce n-a păstrat standardul de integritate dinainte asumat, fie şi de dragul aşteptărilor electoratului său?

Mai adăugăm din motivele ştiute, dar nespuse de actorii implicaţi. Liviu Dragnea a vizat, cu orice preţ, să-l scoată din joc pe Grindeanu, o piedică evidentă în calea OUG privind pragul la abuzul în serviciu. Totuşi, în noul Guvern se regăseşte acelaşi ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, care, din perspectiva lui Dragnea, a tergiversat alături de Grindeanu stabilirea unui prag.

De fapt, ce acţiuni contează pentru următoarele luni?

Trebuie să judecăm din perspectiva iniţiatorului şi catalizatorului crizei guvernamentale abia încheiate, Liviu Dragnea. Nimeni nu o mai ascunde, nici măcar Mihai Tudose, că guvernul este gândit ca unul „interimar”. Premierul desemnat dă asigurări că nu se va opune şi va demisiona, dacă Dragnea va avea cale liberă să devină premier. Când şi cum se poate realiza planul? De îndată ce Guvernul prin OUG sau Parlamentul prin lege vor trece la corelarea legislaţiei conform deciziilor ultimelor decizii ale CCR: introducerea unui prag al prejudiciului în abuzul în serviciu şi tratament nediscriminatoriu între parlamentari şi miniştri, fără condiţionalităţi de cazier, pentru accederea în funcţii. Cumulate, cele două îi deschid lui Dragnea spre Palatul Victoria.

În Guvern este de urmărit Tudorel Toader. Alunecos, greu de anticipat, ministrul Justiţiei poate foarte bine să invoce deciziile CCR ca să tranşeze rapid dezbaterea în favoarea lui Dragnea. El nu mai este o „garanţie” că nu vor fi date peste noapte ordonanţe de urgenţă, fiindcă nu este un om care să-şi asume de unul singur ipostaza „rezist”. Mai ales că nu mai are susţinere din partea noului premier în această cauză. Este suficient să se abţină, să facă un non-combat, să-şi delege o zi atribuţiile, să nu mai dea dovadă de scrupulozitatea procedurală, adesea maniacală, pentru ca dosarele să se mişte rapid.

În ansamblu, schimbarea Guvernului e bucuria nebunului. Pe datele de acum, liderul PSD are o cale mai liberă, mărindu-şi şansele de albire a dosarului privind abuzul în serviciu şi de accedere în funcţia de prim-ministru.

Publicitate și alte recomandări video