Caută 
2 MIN
Cetăţenii Republicii Moldova sunt aşteptaţi duminică la urne, pentru a vota în cadrul alegerilor legislative care vor decide configuraţia viitorului Parlament, a următorului Guvern şi, în 2016, inclusiv numele preşedintelui ţării. Pe buletinele de vot, vor fi trecute 21 de partide, un bloc electoral şi patru candidaţi independenţi. Toţi aceşti candidaţi vor încerca să adune cât mai multe din cele 101 locuri din legislativul moldovean.
Sondajele de opinie indică faptul că doar 4-6 partide vor întruni pragul electoral de 6%. Pentru a guverna, au nevoie de 51 de mandate. Niciun partid nu se apropie de acest număr, astfel că esenţială după alegerile de duminică va fi componenţa coaliţiei de guvernare. Există trei scenarii posibile în acest moment, unele mai puţin dezirabile pentru viitorul european al Moldovei decât altele.
1. Un prim scenariu vorbeşte de o recoalizare a principalelor trei partide considerate proeuropene (PLDM, PD, PL).
2. Al doilea scenariu este o coaliţie de stânga, între comuniştii lui Vladimir Voronin – PCRM şi alte două partide de stânga cu lideri apropiaţi Kremlinului – Patria şi Partidul Socialiştilor (PSRM).
3. A treia variantă este o mare coaliţie a proeuropenilor din PLDM şi PD cu comuniştii PCRM, aceştia din urmă afişând acum un program aparent reformat şi mai interesat de apropierea de UE. Acesta este un scenariu-capcană, însă, avertizează unii experţi, care susţin că o asemenea alianţă este exact ceea ce vrea Vladimir Putin.
În acest moment, cheia acestor alegeri poate sta, la fel ca în 16 noiembrie, în România, în votul diasporei moldoveneşti. O prezenţă ridicată la urne este în avantajul forţelor proeuropene. România va da şi ea un semnal de susţinere a acestor forţe, preşedintele ales, Klaus Iohannis, urmând să meargă vineri la Chişinău, conform surselor.
