DEZBATERE: Unde vreţi să fie noua Filarmonică? Mai multe amplasamente propuse

Planul Filarmonicii, de a ridica un nou sediu în spatele actualului, a atras sesizări din partea a trei instituţii: Universitatea Naţională de Arte, Episcopia Romano-Cato­lică, beneficiara retrocedării actualului sediu, şi Colegiul de Arte, aflat în vecinătate. Potrivit directorului Filarmonicii, Bujor Prelipcean, proiectul a obţinut deja toate avizele necesare în procesul de elaborare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ), inclusiv de la Co­misia Zonală a Monumentelor Is­torice. Înainte de obţinerea auto­rizaţiei de construire, proiectul de PUZ trebuie aprobat şi în plenul Consiliului Local.

„Activitatea universităţii necesită un aport mare de lumină şi linişte“

„Activitatea care se desfăşoară în spaţiile universităţii (aflate în­tr-o etapă de reabilitare) necesită un aport mare de lumină şi liniş­te. Construirea unui edificiu nou în incinta imobilului ar afecta con­diţiile normale de exploa­tare a imobilului existent datorate distanţelor relativ reduse dintre cele două construcţii, dar şi regimului de înălţime propus“, a fost unul dintre motivele invocate de către Universitatea de Arte, potrivit unui raport al Primăriei.

În schimb, CJ a răspuns că activitatea din noua clădire nu va afecta procesul de învăţământ, iar tratarea acustică a clădirii nu va produce disconfort spaţiilor de învăţământ.

Într-o altă sesizare, Episcopia Romano-Cato­lică a susţinut că amplasamentul ales „este cu totul nefericit“ şi afectează „rezistenţa mecanică şi stabilitate, securitatea la incendiu şi siguranţa în exploatare“ a imobilului din proprietatea unităţii de cult. În acelaşi timp, instituţia a subliniat că stabilirea unui nou amplasament necesită „o analiză aprofundată“.

Ulterior, Episcopia a venit şi cu o alternativă propusă de reputatul arhitect Gheorghe He­reş: construirea noului sediu în curtea Teatrului Naţional, în zona punctului de intersecţie între parcarea din faţa monumentului şi str. Matei Millo.

„Prin această pro­punere se întregeşte cadrul urban atât de valoros din vecinătatea tea­trului, conturând aliniamen­tele atât ale faţadei principale a Teatrului Naţional, cât şi cele ale centralei termice existente“, se precizează în document.

Întrebat despre această propunere, Bujor Prelipcean a spus, după ce a evitat câteva secunde să se pronunţe, că este „o glumă“.

În schimb, el a subliniat că, ieri-dimineaţă, a avut loc o primă discuţie cu reprezentanţii instituţiilor care au prezentat obiecţiuni.

„Concluziile discuţiei de astăzi sunt îmbucurătoare, ide­ile bune vin discutând cu oamenii. Eu am retras tot ceea ce îi deranja pe ei, noi vroiam să facem o legătură între Casa Balş, vechea Filarmonică şi noua clădire“, a explicat Bujor Prelipcean.

El a adăugat că, deocamdată, părţile implicate au convenit să se clarifice mai întâi situaţia unui proiect al Universităţii de Arte pentru reabi­litarea clădirii în care aceasta func­ţionează, cea chiar de lângă actuala Filarmonică.

Alte două amplasamente

În trecut, şefii Primăriei au vorbit despre posibilitatea de a construi o instituţie de cultură – Filarmonică sau Operă – în zona parcului din faţa turnului UMF (fostă UPA, zona Elena Doamna), unde municipalitatea are o suprafaţă de circa 11.000 mp.

Recent, s-a pus în discuţie şi ideea implementării unui astfel de proiect şi în zona unde a funcţionat Liceul Special „V. Pavelcu“, lângă Teatru. Viceprimarul Radu Botez a confirmat ieri o astfel de ipoteză, dar nici în acest caz nu se poate vorbi încă despre un proiect.

Deocamdată, municipalitatea are în intenţie de a prelua în proprietate o suprafaţă de până la 10.000 mp, inclusiv prin schimburi de teren cu privaţi. În acest ultim caz este vorba despre eventuale schimburi cu omul de afaceri Cristin Zămosteanu, care a cumpărat în urmă cu mai mulţi ani o proprietate de circa 6.000 mp de la persoane cărora le fusese retrocedată, în curtea Liceului. Însă, dezvoltatorului imobiliar i s-a refuzat deja propunerea de a demola cele două clădiri înalte aflate pe teren de către Comisia Zonală de Monu­mente Istorice, iar primarul Mihai Chirica preciza recent că municipalitatea nu va autoriza în acea zonă proiecte imobiliare de locuire sau spaţii de birouri. Ci, din contră, a afirmat edilul Iaşului, dorinţa este de a implementa un „proiect pu­blic“.

Nu în ultimul rând, o altă idee vehiculată la nivelul Primăriei este ca spectacolele Filarmonicii şi Operei, dar şi a altor instituţii de cultură, să se desfăşoare în clădirea fostului cinematograf „Republica“, după ce imobilul va fi renovat.

Având, aşadar, în vedere multitudinea de idei şi propuneri, dar şi importanţa obiectivului, „Ziarul de Iaşi“ invită în această dezbatere toţi ieşenii interesaţi. Argumentele şi propunerile cele mai pertinente vor fi selectate şi prezentate public edililor şi instituţiilor implicate.