De Sănătate

Punem punctul pe știi

Dureri insuportabile controlate de pacient cu telecomanda!

miercuri, 01 noiembrie 2017, 16:15
6 MIN
 Dureri insuportabile controlate de pacient cu telecomanda!

Neurostimulatoarele implantate la nivelul coloanei blochează practic  transmiterea durerii spre creier. Cu ajutorul unei telecomenzi, pacientul generează impulsuri ori de cate ori simte durere.

Conform statisticilor, în Europa 1 din 5 pacienţi (70 milioane de adulţi) suferă de durere cronică. Pentru pacienţii la care de strategiile tradiţionale de tratament nu au efect ( medicamente, fizioterapie, inflitraţii), o soluţie o reprezintă neurostimularea medulară. Electroterapia durerii prin neurostimulare a început la scurt timp după ce în anul 1965, tehnica evoluând foarte mult. În prezent, anual în toată lumea se efectuează peste 50. 000 de implanturi de neurostimulatoare. Iar în România, Spitalul de Neurochirugie ” N. Oblu” Iaşi area cea mai bogată experienţă în implantarea de neurostimulatoare. ”Introducerea acestei metode în Clinica de Neurochirurgie “Prof. Dr. N. Oblu” din Iaşi a făcut posibil tratamentul în România a unei categorii de pacienţi care, până nu demult necesitau rezolvare în străinătate. În prezent aveam cea mai mare experienţă din România în această metodă de tratament, având cel mai mare număr de cazuri tratate cu ajutorul acestui implant”, arată dr. Ion Strelţov (foto), medic primar neurochirurg în cadrul Secţiei I Neurochirurgie, a Spitalullui de Neurochirurgie Iaşi.

Cine poate beneficia de acest tip de terapie

Sunt mai multe afecţiuni şi sindroame care pot duce la  durere cronică neuropată. Aceasta poate avea avea numeroase cauze: traumatisme, neuropatia diabetică, poliradiculonevrita , neuralgie postherpetică etc. Există, de asemenea, situaţii în care durerea persistă chiar şi după operaţia care încearcă să elimine cauza ce a dus la apariţia problemelor. De exemplu,durerea cronică neuropată poate apărea după o operaţie pentru hernia inghinală dublă sau după intervenţii neurochirurgicale de coloană vertebrală. În astfel de situaţii vorbim de Sindromul Reversului Chirurgical. Indiferent de cauză, pacientul cu durere cronică neuropată nu răspunde la  medicaţia uzuală, fizioterapie şi infiltraţii locale. De exemplu, toţi pacienţii operaţi la Iaşi au făcut până la 6 luni tratament medicamentos, fizioterapic şi infiltraţii fără ca acestea să aibă succes. ”Din 2015 şi până în prezent în clinica noastră s-au efectuat 29 proceduri de implant la 19 pacienţi: 16 cazuri au fost cu sindromul reversului chirurgical (FBSS) după intervenţii neurochirurgicale repetate, atât pentru hernii de disc lombare, precum şi pentru spondilolistezis degenerativ, fibroza periduro-radiculară etc. La acestea s-au adăugat 1 caz cu durere fantomă după un  traumatism,  1 caz cu sindrom complex de durere regională complexă posttraumatic şi 1 caz de persistenţă a durerii după intervenţii repetate pentru neuralgia de trigemen”, a precizat dr. Ion Strelţov.

Eficienţa terapiei

”Eficienţa terapiei neurostimulării medulare s-a făcut pe baza comparării mediei rezultatelor intensităţii durerii înainte şi după implant, efectuate de 3 ori pe zi . Am remarcat o reducere a intensităţii durerii şi o îmbunătăţire a capacităţii funcţionale şi calităţii vieţii la 67% din cazuri. De adăugat că neurostimularea reduce nevoia de medicamente şi efectele secundare ale acestora . Ameliorând foarte mult durerea resimţită, neurostimularea îmbunătăţeşte radical calitatea vieţii bolnavilor şi permite reintegrarea acestora”, completează dr. Ion Strelţov.

Ce presupune neurostimularea medulară

Tehnica constă în introducerea unui electrod lângă măduva spinării. Un generator de impulsuri, programabil, va fi ataşat de abdomen, va emite curenţi electrici de joasă intensitate pe care îi va transmite măduvei spinării. Dispozitivele  medicale implantate la nivelul coloanei blochează practic  transmiterea durerii spre creier. Cu ajutorul unei telecomenzi, pacientul generează impulsuri ori de câte ori simte durere. Implantul se face în 2 etape:  implantul provizoriu şi implantul permanent. Iniţial se  recurge la un implant provizoriu. Timp de 2 – 3 săptămâni pacientul se află în perioada de testare a neurostimulatorului. Acesta este chemat la vizite repetate pentru ajustarea parametrilor impulsului electric după intensitate, tensiune, amplitudine şi durata acestuia. Pacientul este învăţat să-şi controleze singur durerea prin utilizarea telecomenzii personale în funcţie de activităţile sale zilnice. Dacă pe perioada stimulării de test intensitatea durerii a scăzut cu cel puţin 4 – 5 puncte pe scara durerii sau la peste jumătate din intensitatea acesteia cu scăderea treptată a dozelor de medicamente, se decide efectuarea implantului permanent.

Sunt pacienţi care ajung la insomnie din cauza durerii şi apoi la psihiatru, pentru că cedează psihic!

”Pacienţii care au durere neuropată cronică trebuie să ştie că la Iaşi se pot trata prin această tehnologie de vârf. Durerea neuropată cronică este o durere care nu cedează la tratamente. Aceşti pacienţi au încercat toate leacurile  şi au luat multe medicamente, fără a resimţi o ameliorare a durerii. Sunt pacienţii care ajung la insomnie din cauza durerii şi apoi la psihiatru, pentru că cedează psihic.  Bineînţeles că nu toţi cei care ni se adresează  se încadrează  în criterii. Pacienţii sunt  supuşi unor teste complexe pentru a vedea dacă corespund unui astfel de tratament.  Dar, e important ca oamenii să ştie că la Iaşi se practică aceatsă terapie de vârf şi să se adreseze spitalului nostru pentru a afla dacă pot beneficia de procedură. În final doresc să mai fac nişte precizări. Neurostimularea medulară este o procedură de medicală de care beneficiază zeci de mii de oameni anual la nivel mondial. Neurostimularea reduce nevoia de medicamente şi efectele secundare ale acestora. Nivelul de stimulare medulară poate fi ajustat şi programat pe ore din zi şi noapte. Nu produce modificări ireversibile la nivelul măduvei sau a nervilor, iar sistemul implantat poate fi dezactivat sau îndepărtat fără consecinţe. Nu provoacă obişnuinţă sau dependenţă.  Un alt beneficiu este absenţa complicaţiilor sau a sechelelor caracteristice metodelor destructive din cadrul tratamentului chirurgical. Bineînţeles, neurostimularea îmbunătăţeşte radical calitatea vieţii pacientului.  Fără acele dureri cronice chinuitoare, pacientul poate avea o viaţă normală şi se poate reintegra” a spus dr. Ion Strelţov. De precizat că în cadrul Spitalului de Neurochirurgie există o echipă de medici neurochirurgi, neurolog, psiholog şi anestezist pregătiţi într-o clinică din străinătate cu experienţă în  implant de neurostimulatoare.

Neurostimulareamedulară

Indicaţii

  • SindromulReversului Chirurgical (FBSS – Failed Back Surgery Syndrome);
  • Sindromuldurerii complexe regionale (CPRS) de tip I (numit si reflex simpaticdistrofic) si de tip II (numit si cauzalgie);
  • Neuropatiadiabetică;
  • Neuralgiepostherpetică ;
  • Neuropatiadinamiloidoză;
  • Neuropatiadinboala Fabry;
  • Poliradiculonevrita Guillain-Barré;
  • Neuropatiadinboalavascularaperiferica;
  • BoalaLyme (Borrelioza, boalacu 1000 de feţe);
  • Neuropatiiletoxice (etanolice);
  • Neuropatiadin deficienţelevitaminelordingrupul B;
  • Durereafantomadincadrultraumatismelorvertebro-medulare;
  • Durereadinpatologiaoncologică ; etc.

Contraindicaţii

 

  • Prezenţa altor dispozitive electrice implantate în organism (pacemaker cardiac, implant cohlear), deoarece impusulsurile electrice ale neurostimulatorului pot interfera cu impulsurile electrice ale acestor dispozitive;
  • Boli cardiace grave (clasa III – IV N.Y.H.A., stenozele valvulare, angina pectorală);
  • Tulburări de cuagulare sanguină – pacienţii cu tratament cronic cu anticoagulante prezintă un risc crescut de a dezvolta hematoame peridurale la locul implantului şi compresiune medulară, uneori cu deficite motorii;
  • Boli psihiatrice, abuzul sau /şi dependenţa de droguri;
  • Ulceraţii trofice sau gangrenă m.i.;
  • Infecţii locale;
  • Deficienţe ale sistemului imunitar;
  • Incapacitatea pacientului de-a utiliza dispozitivul implantat şi incapacitatea de a se prezenta la vizitele de control;
  • Vârstasub 18 ani.
  • Candidaţii de sex feminin cu potenţialfertiltrebuie să aibă un test de sarcină de urină negativ şi să utilizezemetodele de contracepţierecomandate de investigator.

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii