Frazeologie # 1

Termenul conta, aşadar, ca nume pentru un fel de „adunătură excesivă de fraze” şi era considerat, de către Scriban, de exemplu (1939), un sinonim al lui poliloghie, lexem grecesc însemnând însă, obiectiv, ceea ce se poate descifra din poli + logos.

► Înnobilare. Trecând peste amănunte, cu aceste sensuri apărea mai demult în dicţionarele limbii franceze termenul phraséologie, sensuri preluate în româneşte. Abia în ultimele două – trei decenii, la acelaşi nivel, prin adjectivul phraséologique, din sintagma „dictionnaire phraséologique”, lexicoanele au numit colectarea şi prezentarea „expresiilor închegate” specifice unei limbi; atenţie, cu excepţia proverbelor (acestea considerate „unităţi frastice” complete). Paralel, ca echivalent pentru «expresie închegată», a apărut şi sintagma „unitate frazeologică”, conducând, în ceea ce priveşte frazeologia, spre conturarea unor proiecţii „serioase”, cum sunt «ansamblul unităţilor frazeologice dintr-o limbă» şi apoi, acela de «disciplină lingvistică care se ocupă cu studiul unităţilor frazeologice dintr-o limbă sau dintr-un grup de limbi». Sunt sensurile unui termen devenit internaţional, cu reflexe fonetice apropiate în toate limbile romanice, dar şi în germană sau engleză etc.

► Toate acestea şi pentru a ne opri, pe scurt, asupra reuşitei pe care au constituit-o organizarea şi desfăşurarea, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti (27-29 septembrie, a.c.), a celei de a IV-a ediţii a Congresului Internaţional de Frazeologie şi Paremiologie PHRASIS, manifestare ştiinţifică pentru care Facultatea bucureşteană a beneficiat de colaborarea Asociaţiei Italiene de Frazeologie şi Paremiologie purtând chiar numele de „Phrasis”. Din titlu deja, constatăm depăşirea interdicţiei (evocate anterior) în ceea ce priveşte proverbele, orientare asumată fără teama de cuvinte, de vreme ce însuşi genericul Congresului a fost „Fraseologia e paremiologia, roba da matti!”, secvenţa evidenţiată grafic traducându-se, destul de liber, prin „ce dandana!” (în engleză: „Such Crazy Things”).

► Şi, într-adevăr, capetele limpezi ale proiectării şi desfăşurării lucrărilor Congresului, printre care, în primul rând, profesoarele Luisa Messina Fajardo (Università degli Studi „Roma Tre”, preşedinta Asociaţiei „Phrasis”), Julia Sevilla Muñoz (Universidad Complutense de Madrid) şi Oana Sălişteanu, preşedinta comitetului de organizare, eficient secondată de colega dr. Anamaria Gebăilă, dar, fireşte, cu ajutorul a 65 de participanţi din zece ţări din Europa, America de Sud şi din Asia (o tânără colegă din Vietnam!), au asigurat un agreabil echilibru între expunerile „docte”, pătrunse de responsabilităţile exegezei mai mult sau mai puţin „clasice” a frazeologiei, şi abordarea în viziune nonconformistă, chiar parţial contestatară şi în registru ludic a aceleiaşi problematici.

► Sub acelaşi sceptru! În ceea ce priveşte prima opţiune la care ne-am referit, servită mai ales de zona cercetării, întrebările şi răspunsurile s-au regăsit în tratarea teoriei domeniului, a motivaţiei diverse (retorică, culturală, cognitivă) privind convocarea în discurs a „frazemelor” (un termen ce tinde să se impună), investigând specificitatea etnică, contrastivitatea, sau variaţia frazeologiei şi paremiologiei din perspectivă diacronică şi sincronică etc. În ceea ce priveşte a doua opţiune de abordare, noutatea a fost adusă, în mare, de considerarea domeniului din perspectiva traductologiei şi a didacticii. Ne permitem plăcerea de a cita expunerea „I primi passi nelle comunicazione din uno straniero”, a colegei Ivana Pistoresi de Luca (Universitatea din Valladolid), excelentă comunicatoare, urmărind, printre altele, grade ale obţinerii performanţei prin „gamificarea” (engl. game) învăţării frazeologismelor din alte limbi, respectiv prin introducerea jocurilor pe suport electronic în procesul respectiv.

► Şi alte vocabule. Alături de gamificare, un alt termen care îşi face loc în discursul de specialitate este acela de pragmatem (de ex., Maurice Kauffer, Université de Lorraine-Nancy, „La pragmaticalisation en phraséologie”), reflectând opţiuni de clasificare, inclusiv de evaluare a unităţilor din „blocul” frazeologismelor. Iar contrastivitatea în zona româno-italiană activează conceptul şi formula „messaggio oscuro” (Oana Sălişteanu).

► Coşeriană. La iniţiativa organizatorilor italieni, o secţiune, „Prospettive coseriane sulla fraseologia e sulla paremiologia” (ale cărei lucrări am avut onoarea să le moderez), a fost dedicată Magistrului Eugen Coşeriu (1921-2002), la cincisprezece ani de la dispariţie, cu o problematică asupra căreia îmi propun să mă opresc săptămâna viitoare, inclusiv pentru semnalarea altor tehnicisme actuale şi descoperirea sensului acestora.

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi