Pe aripile vântului

E forfotă mare prin clase, copiii recapitulează materia, dar nu uită să îmbine jocul cu activităţile utile. Casa de Cultură "Lăcustă Vodă" are program încărcat: e cerc de şah, corul surdo-muţilor, există taraf şi formaţie de cimpoaie, cerc de cârpit haine, de pingelit şi remaiat, clubul "Prietenii Tabloidelor", cerc de deratizare şi ecarisaj, săptămânal se organizează cursuri de tinichigerie, ospătărie, filosofie şi gropărit, cercul doamnelor (Femina), al bărbaţilor (Terente), sală de spectacole, păcănele şi mese pentru biliard, vin şi bere etc. Şi, desigur, mici cercuri pentru cei mici, să le ofere ocupaţii instructive, cât sunt părinţii la serviciu sau la băut, bucuroşi că se dublează alocaţiile…

* Unul dintre cercuri e cel de aeromodelism: din lipsă de bani şi de materiale, în primele ore micii viitori aşi ai văzduhului au fost scoşi afară, să observe zborul păsărilor şi să adune frunze, sau ţinuţi în clădire, să observe zborul muştelor şi să spele pe jos. Recent s-au primit fonduri, aşa că membrii cercului au făcut primele lor zmeie mari şi frumoase şi s-a organizat primul concurs, aşadar constructori şi instructori, părinţi, bunici, rude venite din alte colţuri de ţară, cunoscuţi sau chiar necunoscuţi, cu toţii s-au adunat încă de la prima oră pe tăpşan, aşteptând. Nimeni nu ştia că, pe ecranele televiziunilor de ştiri, se lăţeau benzi galbene cu titlul "Breaking News! Cod de vânt puternic în unele judeţe!"…

* La prânz, cei zece copii înscrişi în concurs trăgeau de sforile zmeielor cu grijă, să nu fie doborâţi la pământ sau chiar luaţi pe sus: fiecare încercase, în secret, să facă un zmeu mai frumos şi mai mare decât al celorlalţi, aşadar aparatele lor de zbor semănau la dimensiuni cu nişte pereţi de casă din diverse materiale, funcţie de posibilităţi: cearşafuri de plapumă (plic sau cu nasturi), hârtie de împachetat, plastic de la sacii cu îngrăşăminte, plăci de policarbonat – se putea zări plutind, vesel, pe cer, şi un zmeu cât toate zilele, meşterit din câteva bannere electorale rămase de la prezidenţiale, de pe care rânjea Victor Viorel. Dintr-o dată, cerul s-a întunecat, iar cei aflaţi la faţa locului n-au mai văzut nimic, din pricina prafului. Vântul a răsturnat chioşcul cu bere şi seminţe, de care era fixată o umbrelă de soare, apoi natura sălbatică s-a dezlănţuit…

* Cei zece mici concurenţi munciseră mult la zmeiele lor, investiseră în ele timp şi materiale şi bani şi migală, dar şi suflet, mai ales, aşadar nimeni nu voia să lase sfoara din mâini, să piardă rodul muncii. Domnul instructor striga de pe margine, cât putea, "Las-ooo! Las-ooo!", dar câţiva copii au înţeles cu totul altceva şi şi-au făcut din sfoară lasou, cu care s-au înfăşurat pe la brâu. Ceilalţi, văzându-i, s-au înverşunat şi şi-au legat sforile peste piept, cu nod dublu. Mai tare decât toţi s-a înverşunat vântul (care, în oraş, deja rupsese nouă copaci, luase acoperişuri şi smulsese izolaţia de pe mai multe imobile), care s-a pornit să bată cu şi mai multă furie. Primul concurent care n-a mai simţit pământul sub tălpile tenişilor, Iliuţă, a strigat "Bunicooo!". Bunicuţa se vedea sub el şi parcă se făcea din ce în ce mai mică. Al doilea a fost micuţul Nelu, urmat fiind de Rareş, Cosmin, Denis şi ceilalţi. Ultimul copil ridicat de la sol, Matei, încă se ţinea cu o mână de lada cu suculeţe (premiile concursului). Vântul a vuit înă o dată, şi mai tare, apoi peste tăpşan s-a aşternut liniştea, străpunsă de razele soarelui…

* De-abia după patru zile s-au decernat premiile, constând în diplome (sucurile au dispărut în văzduh, după cum ştiţi). Un punctaj frumos a strâns micul Benone, care a aterizat sănătos pe terenul de fotbal al unei comune învecinate, dar mult mai multe puncte a adunat Remus, ajuns în siguranţă la Bucureşti, pe aeroportul "Henri Coandă" (de sfoara zmeului s-a agăţat un avion charter al unei companii low-cost). Copilul Matei a fost descalificat fiindcă, din văzduh, de unde se afla, a aruncat sticle goale de suc în capul unor oameni de jos, stârnind spaimă. Dintre ceilalţi micuţi participanţi la competiţie, doi au nimerit pe acoperişul şcolii (fiind daţi jos de nea Mardare, paznicul), câţiva s-au agăţat în crengile teilor de pe bulevardul principal (au fost daţi jos de autorităţi, care au tăiat copacii şi au plantat în locul lor salcâmi asiatici), iar Nelu a ajuns, prin geamul larg deschis, în propria sa cameră de la etajul opt. Trofeul "Zmeul Zmeielor" va reveni, totuşi, copilului talentat Maricel, care pluteşte şi azi, ca un uliu, deasupra judeţului, speriind sătencele posesoare de găini…

Publicitate și alte recomandări video