Caută 
3 MIN
Japonezii au primit dreptul de a aduce sau readuce trei sporturi noi la Olimpiada din 2020. Baseball şi softball sunt favorite
Încurajate de reformele preşedintelui Thomas Bach, numeroase sporturi, visează să intre în programul Jocurilor Olimpice sau să revină acolo, cum ar fi baseball şi softball, pentru prestigiu, dar mai ales pentru bani. În august 2016, CIO va lua decizia să adauge sau nu noi sporturi, la propunerea oraşului Tokyo, în programul Jocurilor de vară din 2020. Înainte de aceasta, comitetul de organizare japonez are timp până în septembrie să propună noi sporturi, a anunţat vice-preşedintele CIO, australianul John Coates. Sporturile candidate la o intrare în program, precum karate, squash sau surf, sau o revenire, cum este cazul baseball-ului şi softball-ului, depun eforturi mari pentru asta, deoarece, dincolo de imaginea de marcă, există şi o miză financiară semnificativă: o treime din drepturile TV ale Jocurilor sunt vărsate celor 28 federaţii internaţionale de sporturi olimpice de vară şi celor şapte federaţii de sporturi de iarnă. Astfel, 295 de milioane de dolari au fost redistribuite după Jocurile Olimpice de la Beijing în 2008 şi 515 milioane de dolari după cele de la Londra (2012).
Dacă programul JO de vară este compus dintr-un număr de 25 de sporturi principale, se mai pot adăuga maxim 3 sporturi. ”Noi dorim în continuare să limităm numărul de probe (actualmente 306 pentru JO de vară), însă, în acelaşi timp, dorim să dăm flexibilitate sporturilor sau probelor care ar dori să devină olimpice”, declara în noiembrie Thomas Bach, preşedintele CIO.
CIO şi-a fixat ca limită 310 probe şi 10.500 de sportivi pentru JO de vară, 100 de probe şi 2.900 de sportivi pentru cele de iarnă. Baseball-ul, foarte popular în Japonia, şi softball-ul par favorite pentru Tokyo 2020, după ce au fost prezente la JO din 1992 de la Barcelona şi la cele din 2008 de la Beijing. Însă şi alte sporturi forţează intrarea în programul olimpic, precum squash, escaladă, snooker sau wushu (arte marţiale chineze). Dacă noi discipline vor să intre în programul JO de iarnă (precum patinajul sincron şi mass-start-ul la patinaj viteză), pare inevitabilă suprimarea în contrapartidă a anumitor probe la JO de vară şi de iarnă. Suprimarea unor probe de atletism este deseori evocată (precum 10.000 m sau triplu salt) ca şi posibilitatea pentru anumiţi sportivi să câştige mai multe medalii la nataţie.
”Programul de nataţie la JO de la Londra este cel care a realizat cea mai mare audienţă TV”, răspunde Cornel Mărculescu, directorul executiv al Federaţiei internaţionale de nataţie. ”Graţie acestui succes, adaugă el, sperăm din contră să creştem numărul de probe la Jocuri, cum ar fi probele de 50 m, ca şi la Campionatele Mondiale. La polo pe apă feminin, sperăm de asemenea să ajungem de la 8 la 12 echipe”. Obiectivul lui Thomas Bach, acela de a face programul JO mult mai flexibil, evitând în acelaşi timp hipertrofia, pare astfel greu de atins ( AGERPRES)
Dacă programul JO de vară este compus dintr-un număr de 25 de sporturi principale, se mai pot adăuga maxim 3 sporturi. ”Noi dorim în continuare să limităm numărul de probe (actualmente 306 pentru JO de vară), însă, în acelaşi timp, dorim să dăm flexibilitate sporturilor sau probelor care ar dori să devină olimpice”, declara în noiembrie Thomas Bach, preşedintele CIO.
CIO şi-a fixat ca limită 310 probe şi 10.500 de sportivi pentru JO de vară, 100 de probe şi 2.900 de sportivi pentru cele de iarnă. Baseball-ul, foarte popular în Japonia, şi softball-ul par favorite pentru Tokyo 2020, după ce au fost prezente la JO din 1992 de la Barcelona şi la cele din 2008 de la Beijing. Însă şi alte sporturi forţează intrarea în programul olimpic, precum squash, escaladă, snooker sau wushu (arte marţiale chineze). Dacă noi discipline vor să intre în programul JO de iarnă (precum patinajul sincron şi mass-start-ul la patinaj viteză), pare inevitabilă suprimarea în contrapartidă a anumitor probe la JO de vară şi de iarnă. Suprimarea unor probe de atletism este deseori evocată (precum 10.000 m sau triplu salt) ca şi posibilitatea pentru anumiţi sportivi să câştige mai multe medalii la nataţie.
”Programul de nataţie la JO de la Londra este cel care a realizat cea mai mare audienţă TV”, răspunde Cornel Mărculescu, directorul executiv al Federaţiei internaţionale de nataţie. ”Graţie acestui succes, adaugă el, sperăm din contră să creştem numărul de probe la Jocuri, cum ar fi probele de 50 m, ca şi la Campionatele Mondiale. La polo pe apă feminin, sperăm de asemenea să ajungem de la 8 la 12 echipe”. Obiectivul lui Thomas Bach, acela de a face programul JO mult mai flexibil, evitând în acelaşi timp hipertrofia, pare astfel greu de atins ( AGERPRES)
