Fantoma Trianonului

Duminca, la Budapesta, s-a desfasurat o manifestatie prilejuita de implinirea a 80 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon (4 iunie
1920) prin care Ungaria pierdea doua treimi din teritoriu. Adunarea a fost organizata si dominata de Partidul Vietii si Dreptatii Sociale (MI?P), partid de extrema dreapta, condus de faimosul extremist maghiar Istv?n Csurka. In Piata Eroilor din Budapesta (un loc de prima importanta in geografia simbolica a orasului, legat de sarbatoarea Millennium-ului din secolul trecut si de evenimentele din 1956 si 1989) s-au strins circa opt mii de persoane care au aplaudat discursurile de condamnare a tratatului de la Trianon. In ciuda incarcaturii emotionale a momentului, atmosfera in piata a fost destul de linistita. In timpul discursului lui Csurka s-au auzit chiar fluieraturi, iar cuvintele sale, desi colorate stilistic, nu au incitat multimea. Csurka a insistat ca tratatul din 1920 trebuie condamnat din punct de vedere moral, lasind insa deoparte subiectul mult mai delicat al necesitatii inlaturarii consecintelor politice ale tratatului.
Saptamina ce a trecut a fost dominata in Ungaria de discutii pe tema Trianonului. Federatia Mondiala a Maghiarilor a adoptat o declaratie prin care se cere revizuirea documentului semnat in iunie 1920. Ce fel de
revizuire este ceruta nu se stie pentru ca membrii Federatiei nu au reusit sa se puna de acord. Cea care a venit cu propunerea adoptarii declaratiei, Erzs?bet Gidai, membra a Partidului Vietii si Dreptatii Sociale, a spus ca
este nevoie de o modificare a granitelor fixate in 1920. Csurka a intervenit pentru a preciza ca opinia exprimata de Erzs?bet Gidai este una personala si nu reprezinta linia partidului. Presedintele MI?P a spus ca tratatul din
1920 deja a expirat, fiind inlocuit de documentele semnate dupa al doilea razboi mondial, in 1947. Noul presedinte al Federatiei Mondiale a Maghiarilor, ardeleanul Mikl?s Patrub?ny, a declarat ca spiritul declaratiei
Federatiei este de condamnare morala a tratatului de la Trianon. In sensul condamnarii morale s-a exprimat si unul dintre reprezentantii de frunte ai actualei puteri de la Budapesta. "La cea de-a 80-a manifestare a tratatului de la Trianon, trebuie sa spunem ca documentul este un dictat, un tratat injust", a declarat ministrul ungar al Agriculturii, Joszef Torgyan (liderul Partidului Micilor Proprietari, cel de-al doilea partid ca importanta din coalitia tripartita a coalitiei guvernamentale conduse de Viktor Orban), la Zebegeny, in nord, unde a inaugurat un monument ce comemoreaza evenimentul din 1920. Si, pentru a inlatura orice speculatie, ministrul de Externe J?nos Martonyi a precizat ca declaratia Federatiei Mondiale a Maghiarilor, initiativele lui Csurka si alte presiuni nu vor afecta politica externa a Ungariei, care "nu are intentia de a-si modifica granitele".
In toata aceasta dezbatere nu au lipsit, fireste, accentele radicale, mesianice si proiectele de inginerie politica urmarind reconfigurarea geografiei politice a Europei de Est. Este vorba insa de pozitii marginale, care nu au impact in lumea politica si, asa cum a aratat mitingul de duminica, nici in rindul populatiei.
Memoria Trianonului doare in Ungaria pentru ca tratatul a dat o lovitura fatala proiectului statului-natiune imaginat de liderii maghiari pe parcursul istoriei moderne. Astazi, un maghiar din trei locuieste in afara granitelor Ungariei, iar teritoriul actual masoara doar o treime din ceea ce a fost Ungaria Mare. Este un fapt curent astazi in istoriografie ca sistemul tratatelor de la Versailles (printre care si tratatul de la Trianon) a operat cu multe criterii arbitrare care au creat in mod fatal nemultumiri.
Maghiarii observa ca principiile luate in calcul intre 1918-1920 (ideea autodeterminarii, necesitatea formarii unor state viabile din punct de vedere economic, stabilirea unor granite care sa poata fi aparate din punct de vedere militar si care sa asigure stabilitatea politica in zona etc.) au fost respectate prea putin in cazul Ungariei. Dintre victimele sistemului de la Versailles, Ungaria este tara pentru care efectele pacii de atunci se vad, astazi, cel mai mult pe harta.
In Romania, in ciuda alegerilor locale, evenimentele din Ungaria nu au trecut neobservate. Presa de la Bucuresti s-a ocupat de declaratiile facute la Budapesta pe tema tratatului de la Trianon, redindu-le in maniera de acum specifica: transformind amanunte marginale in teme de ingrijorare, generalizind, scotind fapte din context sau eludind nuante foarte importante. Este foarte important de observat ca in relatarile panicarde ale presei romanesti centrale nu si-a facut locul si declaratia ministrului de Externe maghiar care sublinia ca ideile revizioniste nu au trecere pe linga autoritatile de la Budapesta. Orice ziarist stie ca in proiectul Uniunii Europene si al extinderii NATO politicile revizioniste sint totalmente excluse si duc automat la descalificarea candidatilor la aderare. Ungaria nu-si poate permite un astfel de lux, indiferent de retorica nationalistilor. Iata, asadar, un fapt esential, care nu a fost insa evocat in nici unul din articolele recente ale presei romanesti. In al doilea rind, merita subliniata lipsa de empatie a presei romanesti fata de ceea ce a insemnat
Trianonul pentru Ungaria. Documentul din 1920 poate fi echivalat cu ceea ce reprezinta dictatul de la Viena sau pactul Ribbentrop-Molotov pentru romani.
Din punct de vedere jurnalistic, a observa ca Trianonul a reprezentat o "tragedie" pentru Ungaria, asa cum a reprezentat o mare bucurie pentru romani (sanctionind unirea Transilvaniei cu Romania) este un gest cit se poate de firesc. Numai ca presa romaneasca exploateaza temele nationaliste, visind sa recruteze cititori, asa cum politicienii nationalisti recruteaza votanti.
Acest comportament politic al presei de la Bucuresti este, de buna seama, unul din motivele pentru care in Romania treburile nu merg cum trebuie. (Adrian CIOFLANCA)