Recensamint intoxicat cu CNP

 Trebuie sau nu sa comunicam CNP-ul la recensamînt? Mai precis, persoana delegata de stat are dreptul sa ceara date personale si care ar fi acestea? De mai bine de o saptamîna, putem observa o actiune, dupa manual, de intoxicare si testare a reactiilor cetatenilor, pusa la cale de PSD. Pe rînd, lideri ai partidului s-au pronuntat si au dus o campanie împotriva furnizarii CNP-ului catre recenzori, facînd un titlu de glorie dintr-o victorie mediatica partiala si temporara. „Din opozitie avem mijloace reduse, dar uneori mai reusim sa facem lucruri bune, cum este, de pilda, faptul ca am obtinut de la INS dreptul ca la acest recensamînt oamenii sa nu mai fie obligati sa-si divulge CNP-ul", ne spune Victor Ponta.
Ratiunile operatiunii – ca „puterea”, „regimul” are nevoie de aceasta informatie pentru a falsifica alegerile – ar sta în picioare doar pentru cei care nu cunosc rostul lui. CNP-ul nu are nimic secret, fiind doar un cod de identificare a persoanelor pe tot parcursul vietii, un „nume” în cifre, care nu goleste cardurile bancare, nu fura parolele telefoanelor sau computerelor. Pentru o frauda electorala, orice putere nu are nevoie de informatiile Institutului National de Statistica, fiindca le gaseste în baza de date de la evidenta populatiei. Solicitarea CNP-ului, ar trebui sa afle si PSD, este o recomandare europeana, aplicata si celorlalte state vecine, în special cu grad mare de migratie.
În mod normal, orice partid politic, de la putere sau din opozitie, ar trebui sa se bucure de recensamînt, pentru ca va clarifica situatia tulbure a listelor de votanti, pe baza carora se vor trasa, probabil, viitoarele colegii electorale, îngradind posibilitatea de vot multiplu si de turism electoral. Cele 2-3 milioane de romani plecati în afara distorsioneaza puternic orice proiectie statistica. În aceste conditii, de ce a dorit PSD sa faca din problema CNP-ului una electorala? De ce urmareste mentinerea confuziei legata de rolul si importanta CNP-ului?
În primul rînd, miza imediata trebuie pusa în directa legatura cu o tema intens frecventata: alegerile sînt furate. E un fel de avanpremiera a ceea ce va urma anul viitor, un mijloc de a delegitima puterea. (Campania mai survine si pe fondul mediatic al furturilor frecvente de date bancare, un fenomen în ultimii ani). Dar scopul principal este punerea populatiei într-o situatie de agresiune din partea statului, a se citi „a regimului politic”, subiect de reflectie a scolii de teorie social-democrata conduse de Adrian Nastase. Citam din comunicatul de presa al PSD: „Solicitam Guvernului sa ofere explicatii si sa-si asume raspunderea pentru toata aceasta evolutie specifica unui regim nedemocratic si sa nu se mai ascunda în spatele INS". Pe lînga testarea reactiilor populatiei la situatii conflictuale care vizeaza sfera privata, campania a vizat erijarea PSD si a opozitiei în aparatori ai drepturilor si libertatilor cetatenesti, în fata statului, a regimului care „striveste” individul.
Si-a atins PSD scopul? Nu în totalitate. Ignoranta oamenilor, pe care a mizat, este explicabila, însa nu si bîlba autoritatilor. Purtatorul de cuvint al INS, demis între timp, a comunicat fals ca CNP-ul nu este obligatoriu, inducînd în eroare chiar cetatenii bine informati si deschisi chestionarului. Da, institutiile inhibate, mai precis oamenii lor, au cazut în capcana PSD. Au încercat sa nu devina tinta discursului politic, dar au sfîrsit prin servirea lui. Indecizia INS a reusit sa dea apa la moara unei zvonistici gratuite. De aici si întrebarea, care face directa trimitere la iresponsabilitate. Fireste, cetateanul are o neîncredere funciara în statul roman si in institutiile lui, dar cine are interesul sa îl slabeasca atunci cînd demersurile sînt morale si legale?

Publicitate și alte recomandări video