Saracie europeana

Scumpirile anuntate pentru 1 ianuarie, o zi obisnuita – traditionala chiar – pentru ridicarea preturilor, parca ar fi puse in prima zi a noului an pentru ca nu cumva, Doamne fereste!, sa ne facem prea mari sperante de belsug. Efectul imediat este ca se mai urca putin stacheta peste care si-asa nu pot trece multi ca sa scape de saracie. De altfel, statisticile facute la scara intregii Uniuni Europene arata ca ne-am pastrat cu indirjire penultimul loc la acest nedorit capitol. Bulgarii care au scapat de saracie sint cu doua procente mai numerosi decit noi (raportat la efectivul populatiei), astfel ca au predat altora ultimul loc. Letonii sint acum cei mai batuti de soarta, in vreme ce tarile unde e bine de trait sint cele nordice, dar si Spania. Dar acesta e, de altfel, un lucru arhicunoscut: destui romani prefera un somaj de-a dreptul regesc la iberici in locul unei cure de foamete in propria tara.

Desi saracia e greu de definit, pentru ca nu peste tot conditiile de viata sint aceleasi, buletinul statistic al Uniunii Europene (Eurostat) a calculat ca aproximativ o sesime din populatia comunitara este amenintata de saracie. Romaniei ii revine a sasea parte din aceasta sesime, respectind parca cu strictete ordinea de marime dupa suprafata si numar de locuitori in cadrul UE. Cu alte cuvinte, un roman din trei, in medie, "intimpina privatiuni materiale grave".

Dar unde se gaseste aceasta saracie? Datoriile populatiei catre CET (aproximativ 82 de milioane de lei), restantele la banci (486 de milioane de lei) si rata somajului (7 la suta – e vorba doar de cei care inca se mai afla in plata) ar putea fi citeva semne clare. Veniturile au stagnat – diferenta intre salariul mediu de anul trecut si cel din 2010 este de numai citiva lei – insa inflatia se invirte in jurul a 8 procente, ceea ce inseamna ca, in termeni reali, lucrurile s-au inrautatit. La fel de aproape de adevar este imaginea strazii, unde numarul cersetorilor a crescut vertiginos comparativ cu sezonul cald, si asta probabil ca nu doar din vina francezilor.

Oarecum nepotrivite in tot acest tablou sint cartierele rezidentiale care au continuat sa se extinda (e drept, mai lent decit in 2009), aglomeratia de masini care provoaca deseori ambuteiaje in orele de virf sau blocaje pe trotuare si in parcarile insuficiente, precum si numarul crescind de hipermarketuri si malluri. Semn ca premierul Boc are pe undeva dreptate cind spune ca la anul va fi mai bine. Si anul trecut a spus-o, insa estimarile s-au dovedit cu 25 la suta mai mari si a trebuit sa fie ajustate cu inca cinci procente din TVA.

Poate ca premierul ar nimeri-o de data asta, daca si-ar corela bunele intentii cu promisiunile celor de la Bruxelles. Europenii au de gind sa scoata din ghearele saraciei cam 20 de milioane de locuitori ai UE, adica un sfert dintre cei care se zbat in lipsuri. Inca nu este clar cum vor face asta, dar daca ministrul Muncii ar reusi sa ajusteze politica sociala a Guvernului cu programul de masuri al celor de la Bruxelles, atunci si coerenta masurilor Executivului va creste simtitor, chiar daca presedintele invoca mentinerea politicii de austeritate.

Publicitate și alte recomandări video