Caută 
5 MIN
In anul 2006-2007, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" au frecventat studiile postuniversitare 5.057 de studenti. Dintre acestia, aproximativ 3.500 au urmat cursurile institutiei in regim de taxa, achitind anual pentru educatia aleasa in medie 2.200 RON, adica nu mai putin de 1,8 milioane de euro in total. Daca la aceasta suma se mai adauga si banii cistigati din taxele de inscriere ale tuturor celor 5.057 de studenti – in medie 200 RON – „cifra de afaceri" a Universitatii „Cuza" pe cele 117 programe de masterat ajunge lejer la 2,18 milioane euro. In aceasta situatie, universitatea ieseana poate concura serios cu o afacere mijlocie din Iasi.
Milionar in euro in doar zece luni, cit dureaza un an universitar, rectorul institutiei, Dumitru Oprea, sustine insa ca masteratele nu sint chiar atit de profitabile pentru institutie pe cit par la prima vedere. „La Universitatea «Cuza» sint o serie de programe de masterat care merg foarte bine si au profit, si altele care sint doar la limita de supravietuire si chiar sub aceasta. O mare parte a masteratelor nu ocupa decit locurile de la buget, cu citeva zeci de studenti, care nu reusesc sa acopere nici macar cheltuielile salariale cu cadrele didactice de predare", mentioneaza rectorul Dumitru Oprea.
Potrivit acestuia, masterele care functioneaza anual doar cu studenti de la buget produc pierderi. Aceasta intrucit subventiile primite de la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului pentru studenti bugetari nu acopera cheltuielile reale pentru educatia acestora. Avind in vedere ca legislatia in vigoare limiteaza dreptul de a preda la master doar conferentiarilor si profesorilor – cadrele didactice cu cele mai mari salarii – costurile intretinerii unui asemenea program sint foarte mari si nu pot fi recuperate decit cu ajutorul studentilor de la taxa.
Masterele care functioneaza doar pe locurile subventionate de la buget nu sint insa si singurele cu probleme. „Daca as avea in vedere doar profitul unui program de masterat, la Scoala postuniversitara Elitec, specializarile Sisteme informationale pentru afaceri si Afaceri internationale nu ar mai exista. Aducem pentru predare profesori din Statele Unite si Europa, insa numarul studentilor este prea redus pentru recuperarea acestor cheltuieli. Nici cei de la Istorie, Filosofie sau Stiinte exacte nu stau prea bine", mai spune prof.dr. Dumitru Oprea.
O afacere in crestere
O greseala comisa adesea de cele mai multe facultati cu probleme, sustine rectorul Oprea, este ignorarea cererii reale de pe piata. Astfel, multe facultati au creat programe de masterat interesante, dar care nu sint cautate de absolventii de licenta, si care merg astfel in pierdere. Aceasta situatie nu este valabila insa decit pentru o parte dintre mastere.
Astfel, chiar daca nu toate programele s-au dovedit profitabile de-a lungul timpului, la Universitatea „Cuza" se poate spune cu certitudine ca masteratele sint „afaceri" rentabile. Previziunile sint si ele mult mai optimiste. Astfel, odata cu trecerea la procesul Bologna, masteratele vor deveni esentiale pentru specializarea intr-un domeniu.
„In cadrul procesului Bologna, cei trei ani de studii de licenta au mai degraba rolul de introducere in domeniu. Definitivarea pregatirii si specializarea propriu-zisa a studentului nu se obtine decit prin masterat si doctorat. In aceste conditii, in anii urmatori se preconizeaza o crestere si mai mare a cererii la masterat", precizeaza prof.dr. Dumitru Oprea.
Un milion de euro din masterele de la UTI
Conducerea Universitatii Tehnice „Gh. Asachi" impartaseste aceeasi opinie cu rectorul de la „Cuza" in ceea ce priveste trecerea la procesul Bologna, numai ca ea nu este privita si cu aceeasi bucurie. Motivul este numarul redus de absolventi de studii tehnice dispusi sa-si continue studiile cu mastere. „In domeniile tehnice, cum sint cele de la universitatea noastra, absolventii se angajeaza pe salarii bune inca de la absolvire. Angajatorii nu le cer master, ci experienta. In aceste conditii, putini dintre ei isi continua studiile", sustine prof.dr. Mircea Cozmanca, prorectorul pentru strategie universitara din cadrul Universitatii Tehnice.
Pesimismul conducerii institutiei este contrazis insa de cistigurile financiare obtinute de pe urma masterelor. Cu 1.234 de masteranzi cu taxa, Universitatea Tehnica a cistigat in anul universitar 2006-2007 nu mai putin de un milion de euro. Suma include taxele de scolarizare ale celor 1.234 de studenti la taxa (in medie 2.000 RON anual), dar si taxele de inscriere achitate de toti cei 1.854 de masteranzi, cu taxa si fara, care au frecventat programele de masterat in perioada respectiva (100 RON).
Cel mai de succes program postuniversitar s-a dovedit insa a fi tocmai cel importat de la universitatile umaniste, respectiv Administrarea afacerilor publice, care a fost frecventat in anul universitar 2006-2007 de 505 masteranzi. Facultatile de Mecanica si Constructii si Instalatii au reusit si ele sa depaseasca o suta de studenti cu taxa.
„Anul acesta, am primit la buget mai multe locuri la master si am reusit cu greu sa le ocupam. Anul viitor, dupa cum dicteaza si trecerea la procesul Bologna, care incurajeaza continuarea studiilor de licenta, numarul locurilor va fi si mai mare. Sincer, nu cred ca atunci vom mai reusi sa le ocupam. Masterele sint rentabile in general, dar depinde de domeniu. In cel tehnic, ele nu sint o afacere foarte profitabila", a mai spus prof.dr. Mircea Cozmanca.
Masteranzii de la UMF sint „mana cereasca" pentru institutia aflata in criza de bani
Catalogarea unei afaceri drept rentabile depinde insa de viziunea fiecaruia asupra profitului. Doar asa se poate explica de ce Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa", cu un venit obtinut de mastere la jumatatea celor de la UTI, considera studiile postuniversitare extrem de profitabile.
Astfel, in anul universitar 2006-2007, la UMF au frecventat programele de master 560 de studenti. Fiecare dintre ei a platit pentru un an de studiu circa 500 euro, ridicind cistigurile institutiei la circa 280.000 de euro. Daca la aceasta suma se mai adauga si banii obtinuti din taxele de inscriere (200 RON de student), „cifra de afaceri" a masteratelor de la UMF ajunge la aproximativ 390.000 de euro.
„Masteratele au devenit acum foarte profitabile. Pina acum, toate masteratele de la noi erau cu taxa, si cu toate astea se ocupau locurile. Incepind cu urmatorul an universitar, vom avea alte 12 masterate noi aprobate de Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamintul Superior, care, speram noi, vor avea acelasi succes", a precizat prof.dr. Mircea Covic, cancelarul UMF.
Masterele in stiinte agricole aduc la Iasi 100.000 de euro
La Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad", programele de masterat nu au repurtat un mare succes printre absolventii de licenta. De altfel, ea este universitatea ieseana cu cel mai mic venit obtinut din ciclul doi de studii.
Cu 336 de studenti inregistrati la masterat in anul universitar 2006-2007, dintre care doar 129 in regim de taxa, Universitatea Agronomica nu a cistigat decit putin peste 100.000 de euro (taxa de studii fiind in medie 1.600 RON anual, iar taxa de inscriere 100 RON).
Peste mai putin de doua saptamini, universitatile iesene isi vor selecta urmatorii masteranzi cu care spera sa depaseasca recordul incasarilor din ultimul an. Candidatii interesati vor trebui sa pregateasca numai pentru inscrieri intre 100 si 200 de lei. Taxa anuala de scolarizare va fi si mai piperata, oscilind intre 1.500 RON si 3.000 RON.
