Lectii de viata la noua ani

"Salut!". Formula de bun venit, rostita pe un glas zglobiu, venea din partea stinga a holului unui apartament de la etajul sapte al unui bloc de pe strada Alecu Russo, unde locuieste familia Ajalboaie. Peste citeva secunde aveam sa-l cunosc pe Alin Apostu. Un pici balai si extrem de simpatic, care m-a intimpinat cu un zimbet larg, ca si cum ne-am fi cunoscut de cind lumea. In acest tablou, scaunul cu rotile in care statea micutul parea de un absurd total. Si totusi acesta e singurul mod in care, de trei ani, Alin se poate deplasa. Motivul este pe cit de dur, pe atit de nedrept pentru un copil de noua ani: tumoare vertebrala extradurala, malformatie arterovenoasa spinoasa, limfogiom gigant toracic si luxatie congenitala sold drept. Un diagnostic extrem de rar, care a fost pus doar in 50 de cazuri in toata lumea, dintre care doua in Romania. "La inceput, Alin era un copil aproape normal. Aveau un mic defect la piciorul drept, dar, in rest, totul parea in ordine. Odata l-am gasit chiar in ghena de gunoi, dupa o joaca cu alti copii", spune, cu lacrimile jucindu-i in ochi, Constantin Ajalboaie, bunicul lui Alin. "Aveam vreo cinci ani atunci. Cu un an mai inainte insa mi-am spart capul in curtea scolii", completeaza, zimbind, pustiul.
Pentru Alin Apostu totul s-a frint intr-o zi de iarna a anului 2002. Speranta si dragostea de viata au ramas, insa, intacte. Si inteligenta. A vrut sa inceapa scoala ca toata lumea, la sapte ani. Doar sfatul invatatoarei Filareta Dascalu l-a determinat sa amine debutul scolii cu un an. "Am inceput insa, cu grupa pregatitoare. Asta se intimpla in urma cu doi ani. Acum, Alin este inscris in clasa a II-a C a Scolii «Domnita Maria», dupa ce a terminat clasa intii cu premiul intii", spune invatatoarea Filareta Dascalu. De doua ori pe saptamina, lunea si miercurea, aceasta vine la Alin pentru a-i preda lectiile noi. Pentru pustiul balai din fata mea, scoala e putin altfel, pentru ca se desfasoara la domiciliu. Un amanunt fara prea mare importanta pentru Alin, care, intre timp, s-a indragostit de matematica, calculator si sah."Cred ca matematica e mai usoara. Nu-mi prea place romana, dar asta nu inseamna ca nu am citit o groaza de povesti. Cind am sa fiu mare, am sa ma fac insa, bucatar, pentru ca asa imi voi putea face singur de mincare si nu va mai trebui sa ma insor", explica, doct, acesta. In secunda urmatoare, o zbugheste din camera spunind, peste umar, ca vrea sa ne arate ce cadouri a primit de ziua lui. Adica alaltaieri, cind a implinit noua ani si cind colegii de clasa i-au rezervat o supriza de proportii: l-au vizitat acasa. "A fost o supriza foarte mare pentru mine. Mi-au facut cadou un satelit de jucarie, dar am primit si un atlas anatomic pentru copii. Uite, sa va arat cum stateam in burta mamei. Era bine. Mincam pe gratis", spune, foarte convingator, Alin.
11 operatii in doar noua ani
Dincolo de vointa sa imensa, Alin ascunde un destin cutremurator. In noua ani de viata a supotat nu mai putin de 11 interventii chirurgicale, din care sase numai in incercarea de a stopa evolutia limfogiomului. "Prima operatie, la picior, a suportat-o la doar sase luni, pentru ca, la un an si ceva, sa faca prima operatie pentru limfogiom, la Spitalul «Sfinta Maria» din Iasi. Acesta a recidivat insa, si au urmat alte cinci interventii chirurgicale, dar fara rezultat. Seria controalelor medicale a continuat la Tirgu Mures si la Bucuresti. Doctorul Ciurea de la Spitalul «Baltazar» ne-a dat o speranta de imbunatatire a situatiei, dar asta nu se poate realiza decit in timp. Am apelat, printr-o cunostinta, si la citeva spitale din Elvetia, dar solutia intirzie sa apara. In lume mai sint doar 50 astfel de cazuri si singura speranta a lui Alin pare a fi o operatie in Statele Unite. Aceasta costa insa circa 200.000 de dolari", povesteste Constantin Ajalboaie.
Parca rusinat, bunicul lui Alin isi sterge rapid lacrimile din coltul ochilor. Pare un munte de suferinta. Optimist din cale afara, Alin a devenit responsabil cu buna dispozitie. Are si motive. Dupa vizita neasteptata a colegilor de clasa, peste vreo doua saptamini ii va putea stringe in brate pe mami si pe tati, care se vor intoarce din Anglia, acolo unde au plecat, in urma cu un an, sa stringa bani pentru Alin. Apoi, pe 1 martie, va urma o noua intilnire cu colegii de clasa. De data asta la scoala. Pentru ca asa a promis Alin. (Eduard CUCU)

Publicitate și alte recomandări video