Cronica unei nunti anuntate

Subtitlu

luni, 22 ianuarie 2007, 01:04
5 MIN
 Cronica unei nunti anuntate

In toata istoria ei, comuna nu a mai vazut asa ceva. Atmosfera este vesela si rromii veniti de dimineata la casatorie fac glume si vorbesc tare in limba lor, in timp ce o armata intreaga de reporteri, fotoreporteri si cameramani sint cu ochii pe ei si dau ultimele indicatii de regie. Rataciti printre fustele colorate, doi tineri romani din comuna sint casatoriti primii si dispar repede, lasind loc rromilor, grabiti la insuratoare de vestea ajutorului dat de stat tinerilor insuratei.

Primarul Grigoras ridica glasul si cere sa se faca liniste in rindul rromilor veseli si mindri ca vor fi dati la televizor. Vestea ca apare si bulibasa Colea Stanescu rupe rindurile ordonate cu greu si galagia se instaureaza din nou. Bulibasa isi face aparitia cu morga unui inspector. Rromii il saluta cu glas tare si, intr-un sfirsit, se face iar liniste. Armata de fotoreporteri si cameramani s-au asezat ciorchine in spatele primarului, cind in fata mesei cu registrele de casatorie pasesc timid primii insuratei: Damian Stanescu, de 50 de ani, si Ecaterina Mihai, de 55 de ani, parintii a sase copii si bunicii a 13 nepoti. Rromii scot dintr-o sacosa o sticla de sampanie ca pe un trofeu si striga ca e pentru primar, „nasul nostru, sa fie cu noroc". „Hai finilor, lasati sampania sa o beti dupa casatorie. Damiane, da jos caciula din cap! Sofronica, treci in dreapta lui si hai sa-i dam drumul! Liniste, ca e treaba serioasa si oficiala aici!", striga primarul cu voce puternica spre rromii care se ingramadesc in usa sa vada ce se intimpla. Ecaterina si-a lasat acasa fustele inflorate si s-a imbracat intr-un costum alb stralucitor, impodobit cu paiete mari, iar la git, in urechi si pe degete si-a pus toate bijuteriile din aur. Doar pe cap si-a pastrat baticul inflorat traditional sa-i impodobeasca tinuta de mireasa. „Cetatene Stanescu Damian…", incepe primarul in timp ce aparatele foto biziie ca un roi de albine si blitz-urile lumineaza incaperea. Cetatenii raspund cu un „da" hotarit si, dupa ce Mihai Grigoras le citeste din Codul Familiei, sint declarati casatoriti, cu felicitarile de rigoare. Fotoreporterii se inghesuie sa-i prinda si la semnat in registrul casatoriilor. Surpriza e mare cind cei doi arata ca au invatat sa-si puna frumos numele pe hirtie, ce-i drept, un pic mai incet si mai poticnit, cu stiloul oficial. Primarul le da apoi doar sa faca poze cu Livretul si certificatul de casatorie, explicindu-le ca actele vor ramine la el pina le va face dosarele pentru ajutorul de 200 de euro promis de guvern. Cameramanii striga „Sa se pupe mirii" insa, rusinati, primii soti Stanescu spun ca sint prea batrini pentru asa ceva. Insurati de mult, acum insa proaspeti insuratei in actele oficiale, mirii se strecoara apoi afara, prin „podul" facut de ceilalti rromi ce strajuiesc intrarea de-o parte si de alta. Rromii dau interviuri presei, sint vedetele zilei. In fata unei camere de luat vederi, Ecaterina explica de ce o cheama Mihai, si nu Stanescu: „Apai tata ne-a schimbat numele, ca sa nu ne spuna lumea ca sintem tigani".

„Aici nu e joaca"

Inauntru se pregatesc urmatorii pretendenti la casatorie: Polo Stanescu, inalt, firav si dotat cu citiva dinti in gura, si Sopirla Viorica Stanescu, zdravana si cu glas de bariton. Femeia nu are pic de aur pe ea, semn ca familia ei nu e asa instarita. Amindoi sint insa curati si primeniti pentru ceremonie si foarte dornici sa primeasca 200 de euro. Spun un „da" raspicat, apoi il asculta atenti pe primar citindu-le din Codul Familiei. Nu ca ar intelege ca intr-o familie femeia este egala cu barbatul si ca amindoi hotarasc de comun acord in treburile interne, ci pentru ca e ceva solemn, iar „nasul" vorbeste frumos si oficial. Nici ei nu se pupa in fata reporterilor, la fel cum nici Codul Familiei nu «se pupa» cu traditia lor. Urmatoarea pereche de rromi pare pusa pe glume. Ionel Stanescu a venit cu Otilia la insuratoare, insa cind primarul il intreba daca o ia de nevasta, barbatul raspunde „nu". Se stirneste rumoare si toata lumea izbucneste in ris. Primarul se infurie si le spune suparat ca „aici nu e joaca". Il mai intreaba o data si Ionel, cumintit brusc, raspunde blajin „da". Isi primeste si el cu „saru’mina, nasule" actul de casatorie, apoi semneaza cu mina stinga in registru. „Brinduso, semneaza aici, sub barbat, ca o viata tot sub barbat ai stat", ii spune primarul urmatoarei „mirese". Ritualul casatoriei se repeta apoi pentru Guta si Lenuta Stanescu, Vasile si Silvia Stanescu, Ferma si Brindusa Stanescu. Apoi, Frent Stanescu, cumnatul bulibasei, intrebat daca o ia pe Marica de sotie, tine un adevarat discurs: „M-am gindit s-o iau. Gata, am luat-o. Din ‘71 am luat-o". Primarul il aduce la ordin si Frent spune in sfirsit „da"-ul mult asteptat. Barbatul l-a adus la insuratoare si pe fiul lui, Cristinel, pe care l-a scos din spital sa nu piarda oficierea in familie. Tinarul se asaza timid linga Lina, o piranda frumoasa foc, si amindoi se inrosesc in timpul ceremoniei.

„Ceave bahtali!"

Simbata a fost programata si Mindra Stanescu, de 17 ani, cea mai tinara pretendenta la titlul de sotie cu acte a unui alt Frent Stanescu din rindul rromilor de la Zanea. Are deja un copil de doi ani si e bucuroasa ca va primi 200 de euro cu un efort atit de mic. Duminica a venit apoi rindul sa-si oficializeze casatoria de 50 de ani in traditia rroma si celui mai in virsta cuplu, Iorgu Stanescu, de 77 de ani, si Virginica Stanescu, de 64 de ani. Primii casatoriti s-au pregatit si pentru o petrecere in cinstea evenimentului, fiecare in familia lui. „Am taiat porci, am pregatit multe de-ale mincarii. Avem de toate, fripturi, chisca, toba tiganeasca. Am vrut sa facem masa si aici, la Casa Casatoriilor, dar e frig si bate vintul. Am venit pregatiti cu tuica, facuta la noi, cu de toate", ne spune Ecaterina Stanescu, fosta Mihai. „Ceave bahtali!", striga femeia, adica „Sa fie cu noroc!", ne traduce tot ea, si se indreapta spre una dintre masinile parcate pe ulita. Casatoriile rromilor vor continua si in aceasta saptamina. Cei 200 de euro au reusit sa-i convinga sa-si faca acte de cetateni ai comunei Ciurea.

Comentarii