Armenimea – o lume apusa din Focsanii zilelor noastre

Afl?ndu-se la granita celor doua tari rom?ne, de o parte si de alta a frontierelor, Focsanii au fost doua orase cosmopolite. Unificarea celor doua orase la 10 iulie 1859 nu a afectat multietnicismul pe malurile Milcovului. Existenta a sase sinagogi evreiesti, a patru biserici armene, a unei puternice comunitati catolice, formate initial din mesterii si specialistii straini veniti la munca ?n Sudul Moldovei (?n special italieni) la sf?rsitul secolului al XVIII-lea, a unei biserici evanghelice din aceeasi perioada si nu ?n ultimul r?nd a unei comunitati grecesti, creeaza imaginea unei asezari multietnice ce ne duce cu g?ndul mai mult la cetatile transilvane dec?t la polisurile regatenilor. Din acel oras nu au mai ramas dec?t c?teva edificii religioase si mai putin de 100 de suflete. Printre acestea si comunitatea armeana
?n timpul lui Stefan Cel Mare (1457-1504) armenii primesc dreptul de a se aseza ?n t?rgurile din Sudul Moldovei. Astfel ajung primii armeni ?n localitati importante ale Tarii Vrancei. De o parte si de alta a Milcovului ?nt?lnim comunitati armene organizate, de fiecare data, ?n jurul unei biserici. ?n documentele vremii sunt consemnate si sub numele de gregorieni (de la Grigorie Luminatorul, Apostolul Armenilor). Una din primele biserici armeane din Focsani este Biserica Sf?ntu Gheorghe din Munteni, atestata ?n documente austriece la 1733. Jumatate de secol mai tirziu, armenii de la Nord de Milcov vor ridica propriile lor lacasuri de cult. In aceleasi documente austriece este consemnata existenta a doua biserici armene, Biserica Sf?nta Maria Armeana la 1777 si Biserica Ovidenia din Armeni la 1789. ?n 1881 se construieste cimitirul de l?nga Gara si 10 ani mai t?rziu se sfinteste Capela cimitirului. Pentru a avea o imagine despre prezenta armenilor pe cuprinsul fostului judet Putna, care avea capitala Focsanii moldovenesc, dintr-un studiu al lui Ion Ionescu de la Brad din 1859 reiese ca, la jumatatea secolului al XIX-lea, dintr-un total de 155.891 locuitori, 97.980 erau romani si 239 persoane erau armeni, majoritatea locuia ?n Focsani. Cea mai mare comunitate dupa rom?ni era comunitatea evreiasca.
Comunitatea armeana ?n secolul trecut
Dupa Unirea Principatelor, comunitatea armeana din Focsani va cunoaste o dezvoltare ?n ritm ascendent. La aceasta se adauga ultimul val de emigranti armeni ajunsi ?n oratul Unirii dupa genocidul suferit de poporul armean ?ncep?nd cu 1915. Asa se face ca, ?ntre cele doua razboaie, la Biserica Sf?nta Maria slujeau doi preoti si biserica era ne?ncapatoare duminica si la praznicele de peste an. La ?nceputul secolului trecut, de la Biserica Ovidenia p?na la Gara, fostul Bulevard Lascar Catargiu (actualmente Bulevardul Garii) era strajuit pe ambele parti de elegantele case ale negustorilor armeni. Cele care nu au fost demolate, pentru a fi ?nlocuite cu locuinte proletare, marturisesc despre maretia unei epoci c?nd Focsanii erau un oras ?n care civilizatia si bunul gust erau la ele acasa. Printre numele celebre ale acelei epoci amintim familia IBRAILEANU (ruda a cunoscutului critic literar omonim), familia FERHAT (fosta Ferhatian) si mai ales familia ALACI (fosta Halagian). In casele nationalizate ale celor din urma se afla astazi o parte din cladirile Muzeului Vrancei. Un membru al acestei familii, Anton Alaci, a fost prefect al Putnei. Dupa 11 iunie 1948, cele mai multe proprietati ale armenilor au fost confiscate. Aceste case adapostesc astazi diferite sedii de muribunde firme de stat. ?n curtea parohiei Sf?nta Maria existau o scoala de Fete si una de Baieti unde ?nvatau armeni, evrei si rom?ni, pentru ca se predau intensiv limbile straine. Scoala armeana a fost desfiintata ?n 1925. ?n secolul al XX-lea comunitatea armeana se grupeaza ?n jurul Parohiei Sf?nta Maria, mai ales dupa cutremurele din 1940, care a produs mari pagube bisericii Sf?ntu Gheorghe din Munteni. Al treilea lacas de cult armean, Biserica Ovidenia, a functionat ?n tot acest timp si deserveste crestinii ortodocsi din parohia de la cealalta extrema a B-dului Garii, odinioara parte a Armenimii. Si Capela a continuat sa fie deschisa si sa deserveasca cimitirul acestei comunitati, fiind proprietatea Parohiei Armene.
Nimicirea comunitatii armene
Sub regimul proletar armenii au facut si exodul ?n sens invers. Dupa instalarea regimului comunist, armenii au fost ?ncurajati sa se ?ntoarca ?n Armenia. Cei care au facut-o au regretat gestul pentru ca raiul promis s-a transformat ?ntr-un infern si armenii ajunsi ?n tara stramosilor au regretat decizia. Cei care s-au salvat si urmasii lor se afla raspinditi pe toate meridianele lumii. Dupa cum a declarat recent focsaneanul Varujan Vosganian, presedintele Uniunii Armenilor din Romania, tara noastra a fost una dintre primele tari care, ?n timpul guvernarii lui Ion I. C. Bratianu, s-au oferit sa-i primeasca pe refugiatii armeni, victime ale genocidului, care au fost nimiciti, „comunitatile armene fiind complet distruse, cei fugiti lasind ?n urma biserici, lacasuri de cultura si locuinte parasite, trupuri ?nghitite de apele Eufratului ori acoperite de nisipul desertului. „?n 24 aprilie 1915, ?n capitala Imperiului Otoman, sute de intelectuali armeni au fost arestati. Cei mai multi dintre ei, printre care Daniel Varujan, cel mai mare poet al armenilor, aflat atunci ?n virsta de 31 de ani, laolalta cu alti reprezentanti de seama ai elitei culturale si politice a comunitatii armene, au fost ucisi ?n urma unor executii sumare. ?n aceeasi zi, autoritatile otomane au dat ordinul de deportare a armenilor din tinuturile lor de bastina. ?n urma masacrelor si deportarilor ?n masa, au pierit peste un milion de persoane, ?n cea mai mare parte femei si copii. ?n citiva ani, ?n Anatolia rasariteana, comunitatile armene au fost complet nimicite”, arata Varujan Vosganian cu privire la soarta cruda a armenilor.
Despre armeni la timpul trecut
Discut?nd cu Epitropul Parohiei Armene din Focsani, Bergi Vosganian, am ?nteles ca viitorul acestei comunitati este incert, majoritatea persoanelor fiind de v?rsta a treia: „Tinerii care au plecat la studii nu se mai ?ntorc, Capitala ?i atrage ca un magnet. ?n plus, comunitatea armeana din Bucuresti este bine organizata si permite tinerilor sa studieze limba armeana. Seful Armenilor din Romania este fiul meu, Varujan Vosganian. Pe timpul studentiei a avut chiar probleme cu Securitatea, care ?l suspecta de comploturi (…) Referitor la comunitatea din Focsani, ma g?ndesc cu nostalgie la timpurile c?nd c?ntam cu tatal meu la serviciile religioase si curtea din fata scolilor noastre era ne?ncapatoare. Armeni, romani, evrei, sarbatoreau ?mpreuna marile evenimente din viata comunitatii. Daca ma ?ntrebati despre viitor, nu vreau sa fiu pesimist dar, peste c?teva zeci de ani, nu stiu daca cineva ?si va mai aminti ca ?n oras a existat un cartier al armenilor, Armenimea”. ?n prezent armenii din Focsani numara ?n jur de 50 de persoane si au reusit, ?n ciuda vitregiilor vremii, sa pastreze constiinta apartenentei la cultura si civilizatia armeana. Despre armeni si vietuirea lor ?n acest oras vorbeste arhitectura fostului „cartier armean”, numit ?n actele vremii Armenimea sau Armenime. Si astazi, dupa ce a fost mutilat de o arhitectura ce nu tinea cont de estetica si istorie, b-dul Garii, altadata Strada Mare a comerciantilor armeni, ram?ne artera preferata a tinerilor si nu-i nevoie dec?t sa venim de la Gara spre centrul orasului, pe jos, pentru a ne convinge ca, nu demult, ?n Focsani, exista si o alta lume, alte cladiri si alti oameni. Privind trecutul acestei comunitati, frumusetea locuintelor si modestia ultimilor armeni din Focsani, am putea ?ntelege ca civilizatia nu este sinonima cu opulenta si caii putere ai focsanenilor capsunari nu pot ?nlocui cultura sau bunele maniere. (Valentin MUSCA)