Birurile din scoli

Intretinerea copiilor la scoala este o povara din ce in ce mai greu de dus de catre parintii care traiesc la oras. Parintii se transforma in adevarati finantatori ai sistemului de invatamint, aceasta chiar de indata ce copilul paseste in clasa intii. Luind contact cu realitatea existenta in scoli si cu fondurile infime de care dispun unitatile de invatamint, pe parinti nu-i lasa inima sa vada cum copiii lor invata in banci de acum 20 de ani sau intr-o atmosfera saracacioasa. Asa ca, daca ii lasa buzunarul, se hotarasc sa schimbe fata salilor de clasa. Uneori fac eforturi uriase ca pe linga banii ce se duc pe carti, caiete si alte rechizite, pe imbracaminte sau incaltaminte, sa cotizeze si pentru intretinerea scolii. Sumele ce trebuie platite sint mai mari la liceu, aici fondul scolii atingind uneori jumatate de milion de lei sau chiar mai mult. Directorii spun ca aceste sume, indispensabile pentru confortul elevilor, sint la latitudinea parintilor si ca nu sint obligatorii. Insa de foarte putine ori elevii chiar au un cuvint de spus in cheltuirea acestor bani.
In acest an scolar, fondul clasei a scos sute de milioane de lei din buzunarul parintilor care au copiii la liceele din Focsani. Aproape ca nu exista diriginte care la prima intilnire cu parintii sa nu fi solicitat bani pentru fondul scolii si pentru fondul clasei. De regula, cu acesti bani se acopera cheltuielile pentru materiale didactice, dar se si modernizeaza sali de curs, sisteme de incalzire sau mobilier scolar. Mai fericiti sint elevii care invata in licee cu posibilitati de a realiza si venituri extrabugetare, pentru ca astfel parintilor li se cer mai putini bani. Chiar si asa, cotizatiile anuale stinse de la parinti nu prea au scazut sub 300 de mii de lei. Colegiul Economic „Mihail Kogalniceanu” pare a fi cel mai rezonabil in acest sens, parintilor cerindu-li-se sa contribuie doar cu 150 de mii lei. Directorul Colegiului, Radu Stefan, spune ca banii sint cheltuiti indeosebi pentru sporirea confortului elevilor, pentru ca acestia sa aiba o atmosfera optima pentru studiu. „De regula se stringeau cite 100 de mii lei, doar anul trecut si anul acesta suma a fost ceva mai mare, 150 de mii lei. Cu acesti bani s-au cumparat calculatoare, mobilier scolar. Noi avem si venituri extrabugetare, de aceea la 1-2 luni reusim sa economisim si circa 18-20 de milioane de lei din bugetul scolii. Astfel, am reusit sa punem si geamuri termopan, care asigura o izolare termica, dar si fonica foarte buna, mai ales pentru elevii care invata in clasele de la strada”, spune profesorul Radu Stefan, directorul Colegiului Economic. Si la Grupul Scolar de Transporturi Auto se string cite 150 de mii lei pe semestru, in timp ce la Grupul Scolar de Industrie Usoara, cotizatia pentru fondul scolii a fost in acest an de 250 mii lei. La Liceul de Muzica si Arte Plastice si Grupul Scolar de Electrotehnica, contributia parintilor a fost stabilita la 300 de mii lei, in timp ce la Grupul Scolar Agricol aceasta este de 350 de mii lei. Cu cit pretentiile scolii sint mai mari, cu atit si fondul scolii creste. Liceul Pedagogic, spre exemplu, a solicitat in acest an 500 de mii de lei, iar Colegiul „Al. I. Cuza” a propus chiar colectarea a cite 700 de mii lei. La acesti bani se mai adauga si altii, pe parcursul anului scolar, pentru uniforme sau legitimatii in cazul „bobocilor” de clasa a IX-a, pentru consumabile si multe altele.
„Sumele sint la latitudinea parintilor”
Toti directorii pe care i-am contactat in legatura cu fondul scolii au tinut sa precizeze ca valorile sint la latitudinea parintilor si nu sint obligatorii. Situatia este insa doar pe jumatate reala. In fapt, directorii stabilesc un necesar la fiecare inceput de an scolar, pe care il supun aprobarii Comitetului de parinti pe scoala. Astfel, suma este stabilita de parintii aflati in conducerea acestui comitet, care de cele mai multe ori sint mai cu dare de mina. Si sumele pe care ei le considera mici pot insemna foarte mult pentru familiile care traiesc din ajutorul de somaj sau din salariul minim pe economie. In plus, de multe ori familia trebuie sa intretina doi sau chiar trei copii la scoala, ceea ce nu este foarte usor. Familiile sarace fac uneori eforturi disperate pentru a nu-si pune odraslele in situatii umilitoare la scoala.
Directorii unitatilor de invatamint spun ca sumele nu sint obligatorii si ca situatiile mai speciale sint intelese. Ei spun ca de multe ori sumele care sint planificate nu sint colectate in intregime, datorita faptului ca multi nu au de unde sa dea acesti bani. „Daca Comitetul de parinti hotaraste sa puna parchet, sa cumpere perdele, sa ofere conditii elevilor… e dreptul lor. Insa nu sarim calul, acesti bani se string pe parcursul anului. Noi avem si multi elevi din rural, unii cu venit zero, care au si solicitat subventii si nu ii putem obliga sa dea fondul scolii”, spune Gabriel Danielescu, directorul Grupului Scolar de Electrotehnica.
Dorin Cristea, directorul Grupului Scolar de Transporturi Auto, spune ca, spre deosebire de alte licee, banii pentru fondul scolii sint gestionati de elevi, sub supravegherea parintilor. Astfel, tinerii pot hotari singuri de ce au nevoie. „La capitolul material didactic stam mai prost, asa ca s-au cumparat citeva planse la franceza. Elevii au hotarit acest lucru, ceea ce ne si bucura. La noi in liceu exista un Consiliu Reprezentativ al Elevilor foarte puternic, condus de eleva Florina Zaharia. Acum au hotarit sa stringa bani pentru ca in acest semestru sa faca dulapuri in clase. Elevii se implica foarte mult in astfel de decizii. Anul trecut, spre exemplu, din fondul scolii am schimbat mesele si dulapurile din laboratorul de fizica-chimie”, a afirmat profesorul Dorin Cristea.
Confortul costa
Unele licee focsanene, cum este si Colegiul „Al. I. Cuza”, beneficiaza de sedii noi, renovate, asa ca banii colectati pentru modernizari nu prea se mai justifica. Cum insa „Cuza” este un liceu cu pretentii, parintii trebuie sa contribuie la proiecte mai ample, care necesita si fonduri mai substantiale. Directorul Marius Poll spune ca la inceputul anului a prezentat comitetului de parinti un astfel de proiect, pentru care s-a propus colectarea a cite 700 de mii lei de elev. „Este un proiect mai amplu, de care ar beneficia toti elevii, toate catedrele din scoala. Noi am propus 700 de mii lei, insa sumele au fost votate individual pe clasa, in jur de 300-400 de mii lei. In liceu sint circa 880 de elevi, dar nu ne asteptam sa stringem bani de la toti, nici nu ii putem obliga. Fara situatiile de frati – surori si cazurile sociale, doar vreo 700 de elevi platesc efectiv. Insa trebuie sa precizam ca aceasta contributie a parintilor in proiectele noastre, chiar si in cele noi, finantate de Banca Mondiala, este de 5-6%”, a precizat Marius Poll, directorul Colegiului „Al. I. Cuza”. Acesta sustine ca invatamintul este intr-adevar gratuit, dar aceasta gratuitate asigura doar conditiile minime pentru studiu. Invatamintul tinde spre conditii europene, de aceea comunitatea trebuie sa fie constienta ca trebuie sa participe la binele scolii. In plus, conducerea liceului recunoaste ca parintii scolii sint mai cu dare de mina si se pot ridica la pretentiile unui colegiu cu renume. „Putem invata pe banci tocite, cu materiale vechi. Tindem spre conditii europene si trebuie sa fim constienti ca daca vrem conditii mai bune trebuie sa platim. Parintii trebuie constientizati de acest lucru. In Occident, cele mai bune scoli sint tot cele particulare”, spune si Mihaela Ionica, directorul adjunct al colegiului.
Inspectoratul Scolar nu are putere in privinta „birurilor” din scoli
Moda „birurilor” impuse in scoala este cunoscuta de sefii invatamintului vrincean de ani buni. Desi in anii trecuti, inspectorul general Enache Mindrescu a luat pozitie si a atras atentia directorilor in privinta sumelor prea mari care se colecteaza de la parinti, situatia nu s-a schimbat nici in acest an. Totusi, „generalul” spune ca nu poate interveni decit daca se fac presiuni asupra elevilor. „ISJ nu va avea niciodata directive cu privire la stringerea si colectarea de fonduri banesti, ca o dispozitie din partea noastra. Daca exista initiative din partea comitetelor de parinti, acestea sint initiative specifice fiecarei unitate de invatamint, existind obligatia ca aceste sume sa fie acceptate de parinti, sa fie sume modice, sa tina seama de statutul fiecarui elev in parte si, in acelasi timp, sa fie gestionate cit se poate de corect, numai si numai de catre comitetul cetatenesc din scoli. Aceste sume trebuie sa fie justificate la inceputul fiecarui an, printr-un raport ce trebuie sa-l prezinte directorul comitetului de parinti. Ce se decide apoi la clasa, 100- 200 de mii, este transmis mai departe. Noi nu putem interzice unei scoli sa-si procure un material didactic, un calculator, sa procure un obiect de mobilier. Insa aceste venituri sint inregistrate in gestiunea unitatii de invatamint, aceste sume se supun controlului facut de organele fiscale. Eu nu am sustinut niciodata situatiile cind s-au facut presiuni asupra parintilor si am intervenit: acolo unde sint doi frati, copii proveniti din mediul rural, pentru ca acestia trebuie sa plateasca gazda, internatul sau masa la cantina, sau chiar platesc naveta. La acestea ar fi dureros sa se mai adauge o suma mare pentru contributia clasei”, spune inspectorul general al ISJ, Enache Mindrescu. Realitatea din scoli contrazice insa de multe ori viziunea sefului ISJ, caci, de regula, in Focsani sumele strinse pentru fondul scolii numai modice nu sint. (Camelia STANILA)