Medicii se feresc de sate ca diavolul de tamiie

Nici pina in prezent vrincenii nu au toti un medic de familie, dar nici numarul medicilor generalisti nu este suficient pentru intreaga populatie.
Pentru ca fiecare medic de familie sa aiba un numar optim de 1.500 de pacienti pe lista proprie, in judetul nostru ar mai fi necesari inca 80, pe linga cei 150 care sint in prezent. "Pentru o buna functionare a reformei, in medicina primara trebuia mai intii sa se asigure in teritoriu necesarul de medici de familie. Fiecare medic, in mod normal, ar trebui sa aiba inscrisi pe liste 1.500 de pacienti si nu mai mult, pentru a nu avea de suferit calitatea actului medical. Nu mai vorbesc ca in 11 dispensare din teritoriu nu exista medici de familie, datorita conditiilor improprii de acolo. Judetul nostru este unul dintre cele cinci judete din tara care nu sint atractive pentru medicii generalisti, cit si specialisti. Deficitul de medici de la noi se datoreaza in primul rind comunitatilor rurale, pentru ca nu fac nici un efort de a-i atrage", a precizat dr. Mihail Cirstea, directorul Directiei de Sanatate Publica.
Potrivit spuselor sale, principalele motive pentru care un medic generalist nu doreste sa se duca in anumite comune sint ca dispensarele respective sint intr-o stare jalnica, in care activitatea medicala nu se poate desfasura in conditii optime. De asemenea, medicul ar trebui sa aiba posibilitatea de a face naveta daca nu are asigurata o casa in care sa poata locui impreuna cu familia lui si un loc de munca pentru sotie, precum si un salariu atractiv.
"Pina acum multe dintre primarii nu au facut mai nimic in acest sens. Nu si-au dat osteneala nici macar ca dispensarele sa fie reabilitate si autorizate. Ori pentru ca un dispensar sa functioneze in conditii optime, trebuie pus la punct. Din acest motiv s-a incercat reabilitarea prin Banca Mondiala a 20 de dispensare aflate in teritoriu, dar pina acum s-a reusit finalizarea a doar noua dintre ele. Nici la capitolul medici specialisti nu stam prea bine. De aproape doi ani, Directia de Sanatate a scos mereu posturi la concurs, pe locuri pentru medici rezidenti, insa prea putini au venit", a mai declarat dr. Mihail Cirstea.
Medic basarabean tratat cu spatele la Pufesti
Un exemplu in care primaria nu a facut nimic pentru a atrage un medic este cel al dr. M. Rusu, care aproape un an a deservit comuna Pufesti. Dr. Rusu s-a repatriat in anul 1997, el renuntind la cetatenia Republicii Moldova. "Cind am ajuns in Romania am cerut la Ministerul Sanatatii un loc intr-un dispensar din tara. Am fost repartizat in Vrancea. Directia Sanitara mi-a indicat dispensarul din Pufesti, unde am si venit impreuna cu intreaga familie. Aici primaria nu mi-a dat apartamentul care era destinat medicilor, el fiind ocupat de catre o alta familie. Eu cu familia mea am fost nevoiti sa locuim in dispensar. La scurt timp au inceput si necazurile. Am primit scrisori anonime, amenintari, ba chiar am fost reclamat la Spitalul din Adjud. Pentru ca nu mai suportam situatia am facut numeroase cereri la Directia de Sanatate Publica, pentru a fi mutat in alta comuna. Dupa lungi asteptari, mi s-a repartizat dispensarul din Balesti, unde conditiile sint incomparabile. Insa la plecarea din Pufesti m-am trezit cu politistii din comuna, care nu mi-au dat voie sa-mi iau lucrurile pe motiv ca nu am semnat inventarul. Dar care inventar, caci eu cind am venit acolo nu am luat in primire sub semnatura nimic", a declarat dr. Rusu.
In urma acestui incident, seful Directiei de Sanatate Publica a declarat ca Pufestiul nu va mai vedea atit de curind un medic, atit timp cit locuitorii comunei in frunte cu primaria nu stiu sa-l respecte.
Hibele legislatiei
Aceaste situatii sint doar unele dintre aspectele cu care se confrunta reforma sistemului sanitar primar in judetul nostru. Reforma se incurca insa si in hibele legislatiei.
In aproape doi ani de cind a intrat in vigoare a Legea asigurarilor de sanatate, reforma in sistemul sanitar a inaintat cu viteza melcului. Normele de aplicare a legii nu au fost emise de catre Guvern dupa 30 de zile, asa cum era stipulat in lege, ci abia dupa aproape un an. La fel s-a intimplat si cu alte legi si ordonante care urmau sa fie emise pentru ca Legea asigurarilor de sanatate sa poata fi aplicata. Ba mai mult, o parte dintre legi veneau in contradictoriu cu altele, bulversind astfel pe toata lumea. In tot acest rastimp, in afara faptului ca s-au infiintat casele de asigurari sociale de sanatate iar bugetul statului s-a degrevat in cea mai mare parte de cheltuielile din acest sector, reforma in sistemul sanitar a cam batut pasul pe loc. (Cristina RUSU)